REFERENDUM pentru familie. În România postdecembristă au avut loc şase referendumuri. Primul a fost organizat în 1991, iar prin cel mai recent s-a încercat demiterea lui Băsescu

După Revoluţia din decembrie 1989, primul referendum a fost organizat în România pe 8 decembrie 1991. Plebiscitul a avut ca scop adoptarea unei noi Constituţii a României. Noua Lege fundamentală a fost aprobată cu un procent de 77,3% dintre votanţi. La data intrării în vigoare, Constituţia din 21 august 1965 a fost în întregime abrogată.

Următorul referendum a avut loc între 18 şi 19 octombrie 2003 şi a însemnat aprobarea unei revizuiri a Constituţiei din 1991. Printre modificările aduse Legii fundamentale, se numără stabilirea mandatului preşedintelui României la cinci ani faţă de patru ani cât era până atunci şi limitarea imunităţii parlamentare.

De asemenea, cele mai importante noutăţi aduse Legii fundamentale au vizat armonizarea legislaţiei româneşti cu reglementările Uniunii Europene şi cu cele ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord. În acest sens, au fost introduse în Constituţie două articole cuprinse la titlul "Integrarea euro-atlantică".

Prezenţa la vot a fost de 55,7%. Dintre cetăţenii cu drept de vot, 89,70% au votat "Da", 8,81 au votat "Nu", iar 1,49% din voturi au fost declarate nule, conform datelor furnizate de Biroul Electoral Central (BEC). Având în vedere că participarea la vot a fost de jumătate plus unu din numărul total de alegători, referendumul a fost validat.

Cel de-al treilea plebiscit din istoria post-decembristă a avut loc la 19 mai 2007. Românii cu drept de vot au fost întrebaţi dacă sunt de acord sau nu cu demiterea lui Traian Băsescu, preşedintele suspendat al ţării. Demersurile pentru suspendarea şefului statului au fost demarate de PSD, în ianuarie 2007, când social-democraţii au reclamat la CCR încălcări ale Constituţiei de către Traian Băsescu.

Deşi judecătorii constituţionali s-au pronunţat împotriva suspendării preşedintelui, Parlamentul a votat, pe 19 aprilie 2007, suspendarea lui şefului statului. Următoarea zi, suspendarea lui Traian Băsescu a devenit efectivă. La vot s-au prezentat 44,45% din cetăţenii cu drept de vot, iar 74,48 % dintre aceştia au votat împotriva demiterii lui Băsescu.

În acelaşi an, pe 25 octombrie 2007, a avut loc o altă consultare populară. Iniţiat de preşedintele de la acea vreme, Traian Băsescu, referendumul a vizat schimbarea sistemului de vot din România. Susţinător al votului uninominal majoritar în două tururi de scrutin, Băsescu a motivat lansarea referendumului din dorinţa de a consulta cetăţenii cu privire la sistemul de vot propus de acesta, care, în opinia sa, ar fi fost singurul care poate reforma clasa politică.

Astfel,, cetăţenii au fost chemaţi să se pronunţe la referendum prin "Da" sau "Nu" la următoarea întrebare: "Sunteţi de acord ca, începând cu primele alegeri care vor fi organizate pentru Parlamentul României, toţi deputaţii şi senatorii să fie aleşi în circumscripţii uninominale, pe baza unui scrutin majoritar în două tururi?".

Prezenţa la vot în toată ţara a fost de 26,51 %. Dintre alegători, 81,36 % au votat "Da", 16,17 % au votat "Nu", iar 2,46 % dintre voturi au fost nule, potrivit datelor furnizate de BEC. Ca urmare a faptului că participarea la vot n-a fost suficientă, fiind necesară participare la vot a 50% plus unu din numărul total de alegători, referendumul a fost invalidat.

Cel de-al cincilea referendum naţional de după Revoluţie a fost organizat pe 22 noiembrie 2009, în aceeaşi zi cu primul tur al alegerilor prezidenţiale. Referendumul a vizat trecerea la un Parlament unicameral şi reducerea numărului de aleşi. Cu alte cuvinte, trecerea de la actualul Parlament bicameral, cu 137 de senatori şi 334 deputaţi, câţi erau atunci, la un Legislativ unicameral, cu un număr maxim de 300 deputaţi).

Cele două întrebări la referendum au fost: 1."Sunteţi de acord cu trecerea la un Parlament unicameral în România?" şi 2. "Sunteţi de acord cu reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de persoane?"

Potrivit datelor finale ale BEC, 72,32% dintre români s-au exprimat în favoarea trecerii la un Parlament unicameral şi 22,22% dintre cetăţeni împotrivă. Totodată, 88,84% dintre români au răspuns cu "Da" pentru reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 şi 11,16% cu "Nu". Prezenţa la urne a fost de 50,95% din numărul total al alegătorilor, 18.293.277. Deşi a fost validat, acest referendum nu a fost implementat nici până în prezent.

Cel mai recent referendum din România a fost organizat pe 29 iulie 2012 şi a avut ca scop demiterea preşedintelui Traian Băsescu. A fost pentru a doua oară când Băsescu a fost suspendat din funcţie de către Parlament, în perioada USL, precedenta suspendare şi plebiscit au avut loc având loc în 2007. După suspendare, până la consultarea populară, şeful Senatului din acea perioadă, Crin Antonescu, a devenit, conform Constituţiei, preşedinte interimar al României.

Românii au fost chemaţi să răspundă la întrebarea "Sunteţi de acord cu demiterea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu?".

Un procent de 87,52% dintre români s-au pronunţat pentru demitere, în timp ce 11,15% împotriva demiterii. Având în vedere că nu a fost întrunit cvorumul de prezenţă, de 50%+1, la referendum prezentându-se doar 46,24% dintre cetăţenii înscrişi în listele electorale, plebiscitul a fost invalidat de către CCR, pe 21 august 2012.

Românii sunt aşteptaţi, 6 şi 7 octombrie 2018, între orele 7.00 – 21.00 la referendumul de modificare a Constituţiei României pentru redefinirea familiei. Pentru a fi valabil referendum, la urne trebuie să se prezinte cel puţin 5.483.548 persoane cu drept de vot.

Citeşte şi: REFERENDUM pentru familia tradiţională. VIDEO: Viorica Dăncilă a votat la Liceul Jean Monnet/ Aproape 19 milioane de români sunt aşteptaţi la urne/ Prima raportare BEC, la 11.30 | LIVE TEXT

Potrivit Legii 3/2000, ca referendumul naţional pentru revizuirea Constituţiei, în sensul redefinirii familiei, să fie valabil, este necesară o prezenţă la urne a cel puţin 30% dintre persoanele înscrise pe listele electorale permanente, iar rezultatul referendumului este validat dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele electorale permanente. Ulterior, dacă judecătorii Curţii Constituţionale constată că iniţiativa legislativă de revizuire nu depăşeşte limitele revizuirii, proiectul legii constituţionale se publică în Monitorul Oficial, împreună cu decizia CCR, conform actului normativ menţionat.

Autoritatea Electorală Permanentă a anunţat, vineri, că 18.950.674 de cetăţeni cu drept de vot figurează în Registrul electoral, cu 1.047 mai puţini faţă de ultima informare dată pe 2 octombrie. Dintre numărul total, 672.178 de cetăţeni români au domiciliul în străinătate. AEP a adăugat că numărul total al secţiilor de votare organizate în România este de 18.662.

Ministerul Afacerilor Externe a organizat, la referendumul naţional pentru revizuirea Constituţiei de sâmbătă şi duminică, 378 de secţii de votare în afara ţării. Cele mai multe secţii de votare vor fi organizate în Italia (58), Spania (48), Republica Moldova (35), Statele Unite ale Americii (32), Marea Britanie (19), Franţa (15), Germania (14).

Iniţiativa cetăţenească a Coaliţiei pentru familie, semnată de peste 3 milioane de români, vizează înlocuirea sintagmei "între soţi", după cum scrie, în prezent, la art. 48, alin. (1) al Constituţiei, cu căsătoria liber consimţită "între un bărbat şi o femeie".

Întrebarea care va fi adresată românilor la referendumul pentru redefinirea familiei va fi: "Sunteţi de acord cu legea de revizuire a Constituţiei României în forma adoptată de Parlament?".

Referendumul va costa 163,712 milioane de lei, potrivit unui anunţ al Guvernului.