Registrul naţional cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale a devenit operaţional. Ce presupune acesta

Potrivit unui comunicat al IGPR, Registrul se organizează şi se ţine de unităţile Poliţiei Române, prin structuri specializate în acest domeniu, şi se constituie ca o evidenţă distinctă de cea a cazierului judiciar.

„Registrul reprezintă un mijloc de cunoaştere, supraveghere şi identificare operativă a persoanelor care au comis infracţiuni privind traficul şi exploatarea persoanelor vulnerabile, infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale”, se arată în comunicat.

În Registru se ţine evidenţa următoarelor persoane:

• persoanelor fizice condamnate ori împotriva cărora s-au luat alte măsuri cu caracter penal potrivit prevederilor Legii nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a celor faţă de care au fost dispuse măsuri procesual-penale în legătură cu infracţiunile anterior enumerate, de către organele române competente;
• persoanelor de cetăţenie română, despre care s-au primit comunicări de luare în evidenţă din partea autorităţilor centrale din celelalte state membre şi a autorităţilor competente din statele terţe, cu privire la săvârşirea unei infracţiuni de acest fel;
• persoanelor născute în străinătate, despre care s-au primit comunicări din partea autorităţilor competente ale altor state, cu privire la săvârşirea unei infracţiuni dintre cele enumerate şi cu privire la care sunt date că se deplasează sau că se pot deplasa pe teritoriul României.

Conform poliţiştilor, nu se înscriu în Registru persoanele fizice care, la data comiterii faptelor, erau minore, cu excepţia cazurilor în care instanţa de judecată a dispus aceasta în mod expres, în cadrul unui proces penal.

IGPR informează că certificatul de integritate comportamentală este documentul eliberat persoanelor fizice, care atestă lipsa înscrierilor în Registru sau, după caz, datele înscrise în Registru cu privire la acestea.

Persoanele fizice interesate pot obţine propriul certificat de integritate comportamentală în aceleaşi condiţii în care se poate obţine certificatul de cazier judiciar, respectiv în baza unei cereri-tip, cu datele cu caracter personal completate şi motivată, depusă personal la orice unitate sau subunitate de poliţie în care funcţionează ghişeu de eliberare a certificatelor de cazier judiciar.

Acesta se eliberează în termen de cel mult 3 zile de la data solicitării şi este valabil 6 luni de la data eliberării.

Poliţiştii precizează că odată cu operaţionalizarea Registrului, toate persoanele aflate în evidenţele cazierului judiciar privind săvârşirea infracţiunilor enumerate şi care îndeplinesc condiţiile prevăzute în Legea nr. 118/2019 au fost înscrise şi în Registru.

„În scopul prevăzut de Legea nr. 118/2019, persoana înscrisă în Registru este supusă fotografierii, înregistrării dactiloscopice, precum şi prelevării probelor biologice, în vederea introducerii profilelor genetice în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare, fără consimţământul acesteia. (...) Fotografierea, prelevarea datelor dactiloscopice, precum şi prelevarea probelor biologice se realizează de către personalul Poliţiei Române instruit în acest sens, utilizând procedeele specifice de lucru şi infrastructura existente la nivelul acestei instituţii. În vederea efectuării operaţiunilor anterior descrise, persoana în cauză este înştiinţată cu privire la obligativitatea de a se prezenta, în termen de 5 zile lucrătoare de la înştiinţare, la sediul organului de poliţie competent, pe raza căruia îşi are domiciliul sau reşedinţa. Persoanele născute sau condamnate în străinătate au obligaţia de a se prezenta la cel mai apropiat organ de poliţie competent”, se mai arată în comunicat.

Dacă persoana înscrisă în Registru nu se prezintă la poliţie sau dacă refuză să se supună fotografierii, înregistrării dactiloscopice sau prelevării probelor biologice, va fi constrânsă la aceasta, potrivit reprezentanţilor IGPR.

De asemenea, persoanele înscrise în Registru au obligaţia de a se prezenta periodic la organele de poliţie, pe raza cărora domiciliază sau îşi au reşedinţa, dar nu mai târziu de o dată la 3 luni, pentru a comunica acestora informaţii relevante referitoare la profesia, meseria sau activitatea pe care o desfăşoară, mijloacele de existenţă, persoanele minore, în vârstă, cu dizabilităţi sau vulnerabile cu care locuiesc sau cu care au intrat în contact în mod direct şi sistematic, unităţile de învăţământ şcolar sau preşcolar, taberele de copii, spitalele de copii sau orice loc frecventat în mod preponderent de copii, în care au avut acces în această perioadă, adresa unde locuiesc şi modalitatea de comunicare cu organele de poliţie.

Totodată, persoanele înscrise în Registru au obligaţia de a anunţa, în prealabil, poliţia în cazul intenţiei efectuării oricăror deplasări din localitatea de domiciliu mai lungi de 15 zile, inclusiv cu privire la localitatea de destinaţie, scopul deplasării, perioada de deplasare şi mijlocul de transport folosit, şi de a se prezenta la poliţie pentru a comunica despre aceasta şi a fi luate în evidenţă, în termen de cel mult 3 zile.

Nerespectarea obligaţiilor constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.