REPORTAJ: 1.200 de români, în detenţie în alte ţări, în 2013, pentru trafic de droguri

Un număr de aproximativ 1.200 de români se aflau, în 2013, în stare de arest preventiv sau executau pedepse privative de libertate în urma unor sentinţe definitive pentru săvârşirea unor infracţiuni legate de trafic de droguri, a precizat, la solicitarea MEDIAFAX, Ministerul de Externe.

"Potrivit informaţiilor obţinute de misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României de la autorităţile străine competente, în anul 2013 s-a înregistrat un număr de aproximativ 1.200 de cetăţeni români aflaţi în stare de arest preventiv sau care execută pedepse privative de libertate în baza unor sentinţe de condamnare rămase definitive pentru săvârşirea unor infracţiuni legate de trafic de droguri", se arată în răspunsul MAE.

Ca urmare a numărului mare de români implicaţi, voluntar sau involuntar, în traficul cu droguri, Ministerul de Externe, în colaborare cu Agenţia Naţională Antidrog, a lansat, la 28 ianuarie, o campanie de informare cu privire la riscurile la care se expun cărăuşii şi deţinătorii de droguri peste hotare, dat fiind că în 32 de ţări cei care se fac vinovaţi de astfel de infracţiuni riscă pedeapsa cu moartea.

Demarată sub titlul "Drogurile îţi schimbă destinaţia", campania de conştientizare atrage atenţia asupra riscurilor pe care le implică transportul de droguri, prin informarea publicului larg despre aspecte mai puţin cunoscute din legislaţia unor ţări ca Brunei, Malaezia, China şi altele, se arată într-un comunicat MAE.

MAE atenţionează că în multe ţări deţinerea unor cantităţi mici de substanţe încadrate în categoria drogurilor poate reprezenta, de fapt, transport de droguri, fapt ce va atrage, în cazul arestării, o pedeapsă corespunzătoare. Această prevedere este valabilă pentru toate categoriile de droguri, inclusiv pentru cele făcând parte din aşa-zisa categorie a drogurilor uşoare, aspect necunoscut marii majorităţi a publicului, care este, în general, mai familiarizat cu legislaţia europeană în materie de droguri, mai permisivă.

Singapore, Malaysia, Iran, Indonezia, Arabia Saudită, China, Emiratele Arabe Unite, Vietnam sau Japonia sunt ţările cu unele dintre cele mai severe legislaţii în materie.

Autorităţile române nu oferă prea multe informaţii despre românii prinşi cu droguri asupra lor, pentru a nu face prea multă "publicitate" unor cazuri din ţări cu legislaţie dură, unde procesele durează mult, iar o mediatizare prea mare nu ajută. În schimb, ştirile cu cărăuşi români în presa străină sunt destul de dese.

Cea mai recentă a apărut la 22 ianuarie 2014, când ITV News a scris că un şofer român de camion a fost condamnat la şapte ani de închisoare de un tribunal de la Canterbury, pentru încercarea de a introduce în mod ilegal zece kilograme de cocaină, în valoare de aproape 820.000 de euro, în portul Dover (Marea Britanie).

La 13 ianuarie, poliţia din Malaysia a arestat, pe Aeroportul Internaţional din Kuala Lumpur, un român de 47 de ani, de la care a confiscat 2,79 kilograme de droguri, cel mai probabil cocaină, conform agenţiei BERNAMA.

Presa italiană a scris, în decembrie 2013, că Ecaterina P, o menajeră româncă de 39 de ani, a fost arestată preventiv în sudul Italiei după ce a primit prin curierat din Spania un colet de sărbători care conţinea 200 de grame de precursor de ecstasy.

Emil Dan Sârbu, un român traficant de cocaină, se numără printre cei 266 de urmăriţi internaţional pentru comiterea de infracţiuni din sfera criminalităţii organizate, a anunţat, la 16 decembrie, Interpol, cu prilejul lansării unei operaţiuni globale la care participă poliţişti din 46 de ţări.

"România este, ca de fiecare dată, printre ţările participante, fiind selectat cazul unui bărbat de 46 de ani, Emil Dan Sârbu, urmărit internaţional de către Interpol România, din anul 2006, întrucât se sustrage executării unei pedepse privative de 13 ani de închisoare, pentru trafic internaţional de droguri", se arată într-un comunicat al Poliţiei Române.

Sârbu a fost condamnat pentru implicarea într-o reţea de trafic de cocaină din America de Sud în România.

În octombrie anul trecut, Malta Independent a relatat că un cetăţean român, găsit vinovat de trafic de droguri, a fost condamnat la 14 ani de închisoare şi plata unei amenzi de 25.000 de euro, în Malta. Bărbatul fusese arestat pe Aeroportul Internaţional din Malta, în bagajul său fiind găsite 1.000 de grame de heroină, cu o valoare de piaţă de 45.000 de euro, şi 900 de grame de cocaină, cu o valoare de aproape 70.000 de euro.

Unul dintre "cele mai celebre" cazuri este cel al unui tânăr de 21 de ani, din Telega (Prahova), care a fost condamnat la moarte, în 2013, de către Înalta Curte de Justiţie din Malaysia pentru trafic de droguri.

La solicitarea MEDIAFAX, MAE a precizat, la 16 octombrie, că hotărârea de condamnare nu este una definitivă, fiind posibile două căi de atac.

Tot în octombrie, un alt român, un mecanic de 29 de ani, a fost condamnat, de aceeaşi instanţă, la opt ani de închisoare şi la zece lovituri de bici. Răspunzând unei întrebări MEDIAFAX, Ministerul de Externe a precizat că decizia nu este definitivă.

Românul a fost acuzat iniţial de trafic de droguri, ceea ce i-ar fi adus în mod obligatoriu pedeapsa cu moartea prin spânzurare.

El a fost găsit vinovat de posesie de 2,5 kilograme de metamfetamină pe Aeroportul Internaţional Kuala Lumpur din Sepang, la 10 aprilie 2012.

Două persoane, mamă şi fiu, condamnaţi la 15 şi respectiv 25 de ani de închisoare pentru trafic de droguri şi căutaţi de 12 ani, au fost extrădaţi, la 24 august, din Ecuador, fiind încarceraţi într-un centru de arest preventiv al Poliţiei Capitalei.

Cu o zi înainte, un român a fost arestat de poliţia cambodgiană pe Aeroportul Internaţional din Siem Reap, având asupra sa 3,5 kilograme de cocaină şi fiind suspectat că plănuia să transporte drogurile spre Thailanda, potrivit publicaţiei Cambodgia Daily.

Şase cetăţeni bulgari şi români au fost arestaţi, în luna mai, pentru trafic de droguri pe Aeroportul din München. Autorităţile vamale au descoperit asupra lor aproximativ 20 de kilograme de cristale de metamfetamină.

Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a atras atenţia, la 21 septembrie anul trecut, că sunt cetăţeni români, inclusiv în Mexic, în America Latină şi în Asia, care "au căzut în plasa unor reţele de trafic de droguri", el transmiţând "un semnal politic de avertizare, să nu se joace nimeni cu focul!".

Întrebat de jurnalişti despre faptul că unii români nu sunt primiţi în Mexic, fiind întorşi de la aeroport, ministrul Titus Corlăţean a spus că "sunt anumite situaţii, dar nu o regulă".

"Însă pentru că aţi vorbit de Mexic, eu aş vrea să menţionez un alt subiect, mult mai complicat, mult mai delicat şi care se regăseşte în America Latină şi în Asia. Din păcate, concetăţeni de-ai noştri, inclusiv în Mexic, au căzut în plasa unor reţele de trafic de droguri, unii sunt transportatori de droguri şi, din păcate, suportă consecinţe. Avem astfel de situaţii în care noi încercăm, cu sprijin consular, să le acordăm asistenţă consulară", a mai spus Corlăţean, care a adăugat că sunt situaţii în care românii trebuie să se ferească, să nu facă greşeli.