REPORTAJ: Acciza la ţuică, federalizarea UE, draga Basarabie - problemele românilor în dialogul cu Cioloş

Prima tentativă de organizare a unui dialog cu cetăţenii a avut loc la 17 martie, când dezbaterea a fost întreruptă de declanşarea alarmei de incendiu de la Biblioteca Naţională a României. De data aceasta, dezbaterea s-a mutat la Teatrul Naţional, unde numeroşi români, din Bucureşti şi din ţară, l-au luat la întrebări pe comisarul pentru Agricultură, Dacian Cioloş.

Un tânăr voluntar din Târgovişte l-a întrebat pe oficialul european cum pot fi convinşi tinerii de la ţară să lucreze în agricultură, după terminarea studiilor. Răspunsul a fost că tânărul trebuie să fie, în primul rând, convins că vrea să se implice în agricultură şi apoi să afle cum poate obţine sprijin prin programe naţionale şi europene. Astfel, Cioloş a reamintit că pentru persoanele sub 40 de ani, UE acordă sprijin financiar pentru investiţii, pentru instalare, precum şi o subvenţie anuală care poate să fie mai mare cu 25% pe an în primii cinci ani după instalare.

După ce comisarul l-a asigurat că "în atrii şi în ventricule" îi curge sânge ţărănesc, Crăciun Constantin, "ţăranul sărac din UE, venit din Vrancea", producător de mere şi hrean, a ridicat problema ţuicii pentru care românii plătesc acciză, autorităţile de la Bucureşti dând vina pe reglementările europene.

El a explicat că, după ce s-a decis impunerea unei accize de 1.000 de euro la 100 litri de ţuică pentru consum propriu, s-a dus şi şi-a făcut ţuica în Ungaria, unde nu există acciză. Totodată, el s-a plâns şi că cei de la Bruxelles au cerut ţăranilor români să arunce tescovina şi drojdia.

În replică, Cioloş i-a spus că nu există "nicio regulă europeană care să interzică distilarea tescovinei", iar în multe state membre se practică această metodă. Şi în privinţa accizei pentru ţuică, Dacian Cioloş a precizat că aceasta este "definită printr-o legislaţie naţională, şi nu europeană". "Există nişte principii europene vizavi de accizarea băuturilor alcoolice, dar există posibilitatea pentru produse şi băuturi alcoolice tradiţionale aplicării unor excepţii definite de legislaţia naţională (...) Toată decizia privind taxarea şi impozitarea se ia la nivel naţional, nu este politică europeană", a spus comisarul.

De altfel, acesta s-a plâns de faptul că politicienii dau vina pe UE pentru anumite lucruri. "E clasică deja atitudinea - atunci când e un rezultat pozitiv decis la Bruxelles - politicienilor acasă 'uite, am fost la Bruxelles, m-am bătut pentru ţara mea şi am obţinut cutare lucru' (...) Pe de altă parte, atunci când, tot datorită deciziilor comunitare, deci a tuturor şefilor de stat, de guvern, a miniştrilor sau a Parlamentului, un stat membru sau altul e penalizat pentru că nu a ţinut cont de anumite principii sau de anumite decizii luate colectiv, atunci cei de acasă spun 'Bruxelles ne impune, iar nu ne lasă să ne facem micii, ne impunem să vindem terenurile la străini', fără să prezinte detaliile, de unde vine decizia, cum ar fi putut evitată", a explicat Cioloş.

Plângeri au fost şi din partea cetăţenilor. O pensionară, fost inginer chimist, a reclamat faptul că poziţia României nu e auzită în UE la nivel de europarlamentari, deoarece aceştia "nu au legătură cu noi, absolut deloc, sunt rupţi de realitatea românească".

În replică, Cioloş a spus că există şi europarlamentari activi, dar care mai au de lucru în a fi în măsură să transmită alegătorilor din România rezultatele activităţii lor din PE.

Comisarul nu a fost de acord nici cu afirmaţia unei participante, potrivit căreia interesele României nu pot fi apărate şi că primează lobby-ul multinaţionalelor. În acest sens, Cioloş a dat exemplul micului.

"Nu exista la nivel european posibilitatea de a utiliza acest aditiv (bicarbonatul de sodiu), pentru că, în general, pentru prepararea alimentelor era considerat ca putând fi dăunător de la o anumită doză. (...) România a venit să explice că pentru produsul specific, micul românesc, după reţeta lui de fabricaţie, bicarbonatul de sodiu are un rol important", iar statele membre au înţeles şi au acceptat să se facă o excepţie în cazul acestui produs tradiţional.

Cioloş a povestit că el însuşi le-a explicat colegilor din Comisie despre ce este vorba.

Un tânăr care s-a recomandat drept "cetăţean român" l-a rugat pe comisar să transmită la Bruxelles că multor români le este "jenă că, la 7 ani de la aderare, fenomenul corupţiei este atât de pregnant în clasa politică din România, că există guvernanţi care atacă statul de drept şi Constituţia".

Erwin Albu din Braşov, care a dorit să candideze la PE, dar a strâns doar 44.000 de semnături, a susţinut că alegerile din mai au fost deja fraudate, întrucât, într-o lună de zile, partidele şi candidaţii independenţi au obţinut peste 5 milioane de semnături, lucru greu de crezut în România.

În ceea ce priveşte desemnarea de candidaţi pentru postul de preşedinte al CE, Dacian Cioloş a susţinut că este o idee bună, deoarece aceştia vor avea interes să meargă în statele membre pentru a face cunoscut proiectul politic al partidelor respective şi, astfel, "ar putea introduce în dezbatere teme europene de interes general".

Un alt participant a reclamant faptul că agricultorii comunitari, mai ales din flancul sudic, inclusiv România, traversează o perioadă dificilă, motiv pentru care ar fi nevoie de un nou model de creditare: microfinanţarea socială. Dacian Cioloş a recunoscut că această creditare este "unul din blocajele accesării fondurilor europene", dar a subliniat că problema microcreditării e, în mare parte, o situaţie specifică ţărilor din sudul şi estul UE.

O studentă la ASE a dorit să ştie cum vor influenţa importurile de organisme modificate genetic sănătatea cetăţenilor români. Cioloş i-a explicat că Executivul european poate doar să propună introducerea unui astfel de organism în consum sau în cultură, decizia finală aparţinând PE şi Consiliului de Miniştri. "Până acum, nu a fost nicio majoritate calificată la nivelul Consiliului sau PE, împotrivă sau pentru un soi modificat genetic. Din păcate, statele membre nu-şi asumă la nivel politic responsabilitatea de a accepta în consum sau în cultură anumite produse sau de a le respinge", a punctat comisarul.

Întrebat dacă UE e pregătită să facă faţă provocărilor majore cu care se va confrunta în viitorul apropiat, oficialul a spus că actuala criză a determinat schimbări în modul de funcţionare a UE. "În ultimii doi ani, au fost luate decizii la care nici n-am fi visat la începutul mandatului", a spus Cioloş, dând ca exemplu deciziile privind uniunea bancară, semestrul european şi integrarea economiilor naţionale.

Printre subiectele de interes s-a aflat şi relaţia Republicii Moldova cu UE.

Întrebat dacă este viabilă extinderea UE cu R. Moldova, Cioloş a declarat că, în contextul politic actual, e "foarte probabil ca anumite tabuuri, inclusiv cel al discutării unor eventuale noi valuri de extindere să cadă şi acest subiect să fie luat în discuţie la nivel politic în mod serios în statele membre".

În opinia sa, Republica Moldova va avea un viitor european, deoarece moldovenii "sunt la fel de europeni ca cetăţenii României".

Un alt participant a reclamat faptul că UE are o poziţie "moale" faţă de situaţia din Ucraina şi din "Basarabia noastră dragă şi scumpă", care se confruntă cu dificultăţi economice şi sociale.

În replică, Dacian Cioloş a susţinut că UE a luat o decizie în premieră în cazul R. Moldova, şi anume deschiderea pieţei vinurilor. "Uniunea nu şi-a deschis niciodată piaţa pentru vinurile unei ţări din afara UE, pentru că e unul din produsele sensibile" în spaţiul comunitar, a spus comisarul.

În schimb, acesta a fost încântat de ideea unui bărbat privind conceperea unui manual pe teme europene, care să fie introdus încă din clasa I în şcolile din toate statele membre, pentru a exista aceeaşi viziune asupra istoriei, politicii şi economiei europene.

"E o sugestie interesantă, o să sugerez în CE să ne gândim cum am putea lansa un astfel de proiect", a spus Cioloş.

Referitor la federalizare, comisarul a exprimat un punct de vedere strict personal, susţinând că "UE nu se poate compara cu modelul de organizare al SUA, care au la bază un alt model de construcţie decât cel al UE, care încă se bazează pe foarte multă identitate, legată de limbă, cultură, de naţiune". Nu a respins însă ideea Statelor Unite ale Europei, dacă se va găsi "o modalitate de a conjuga nevoia de identitate naţională locală cu nevoia de construcţie a unui spirit comunitar european care să fie complementar şi care să nu înlocuiască identitatea naţională".

La finalul dezbaterilor, comisarul a gustat din plăcinta cu brânză oferită de Sindicatul fermierilor din Vrancea.