REPORTAJ: Clasa zero în Bistriţa-Năsăud - zugravi în săli, materiale didactice lipsă, dascăli speriaţi - FOTO

Febra pregătirilor

La Şcoala Generală "Ştefan cel Mare" din Bistriţa, o femeie de serviciu plină de râvnă să elibereze holul a început să aranjeze singură măsuţele şi scaunele într-o clasă. Le-a aşezat într-o soi de semicerc fiindcă aşa i-a plăcut. Nu i-a spus nimeni cum să facă.

"Eu le-am aranjat cum mi-a plăcut mie, aşa în semicerc. Doamna care va preda la clasă va face altfel, probabil. Acum e la cursuri, nu are timp să amenajeze clasa, dar am înţeles că va veni. Dacă vă uitaţi pe pereţi, sunt tot felul de planşe de la clasa a IV-a. Nu le-am luat jos. Cred că le va lua doamna învăţătoare", afirmă femeia de serviciu, care s-a aşezat într-o băncuţă să arate că poate fi reglată în funcţie de înălţimea copilului.

În ceea ce priveşte grupurile sanitare, femeia este mândră să le arate oricui. Au vasele de WC mai mici, potrivite pentru copii de 6 ani. Au fost modernizate în anii trecuţi şi s-au păstrat în condiţii bune.

La Şcoala Generală Unirea, localitate componentă a Bistriţei, situată la aproximativ cinci kilometri de oraş, lucrurile nu stau la fel de bine. Clădirea are patru săli de clasă - în două dintre ele învaţă elevi de clasele I-IV, iar în celelalte două învaţă copii de grădiniţă. Două femei de serviciu au început să facă ordine şi curăţenie. Au aflat despre existenţa clasei pregătitoare, dar nu au văzut mobilier nou. În sălile de clasă sunt mese şi scaune de lemn puse una peste alta, dar destul de vechi. Nimeni nu ştie cum vor fi aranjate. În schimb, vara aceasta s-a lucrat la grupurile sanitare, care sunt noi.

La Şcoala Generală Dumitra, în schimb, unde vor funcţiona două clase pregătitoare cu peste 40 de elevi, a fost adus mobilier nou într-o clădire a şcolii la fel de nouă. Tot femeile de serviciu au fost cele care au aranjat băncile în clase fără să ştie dacă este bine ce fac.

"Noi aşa le-am pus, să fie acolo, pregătite. Vor vedea doamnele învăţătoare ce fac. Nu ne-au spus nimic fiindcă acum sunt la cursuri. Nici măcar nu au trecut pe la şcoală în ultimele zile", spune o femeie de serviciu de la Şcoala Generală Dumitra.

În schimb, la Şcoala Generală Cepari, sat din comuna Dumitra, era pus lacătul pe uşa de intrare. Şi aici vor fi elevi în clasa pregătitoare, dar vor învăţa cot la cot cu alţii mai mari. O clădire veche şi dărăpănată din curte adăposteşte grupurile sanitare în stil turcesc, respectiv găuri săpate în pământ. Uşile sunt rupte şi ruginite şi nu există surse de apă pentru spălat.

La Şcoala Generală din satul Liviu Rebreanu, localitate componentă a oraşului Năsăud, toate uşile erau deschise. Viorica Neamţ, femeia de serviciu, înarmată cu mături şi cârpe, are dificila misiune să facă ordine în cele două săli de clasă în care vor intra copiii în 10 septembrie.

Aici, până anul trecut toaleta era în spatele curţii. Acum este în şcoală, dar nu există scurgere, astfel că, cel puţin deocamdată, nu poate fi folosită.

"Într-o sală de clasă au zugrăvit şi au terminat aseară (joi seară - n.r). Eu trebuie să curăţ, să las deschis să se usuce tot. În cealaltă sală nu s-a făcut nimic, acolo avem bănci şi pentru copiii mai mari, şi pentru cei mai mici, de toate culorile. Până anul trecut şcolar, copiii mergeau la toaletă în spatele curţii, dar acum au făcut băi. Numai că nu există scurgere. Nu pot deschide robinetul pentru că nu-i apă şi nici nu are unde să se ducă", a declarat Viorica Neamţ.

În timp ce prin şcoli se mută bănci dintr-o parte în alta, învăţătorii care vor preda la clasele pregătitoare fac naveta la Bistriţa, la cursuri intensive. Stau aproape de dimineaţa şi până seara să afle cum să se descurce cu cei mici, mai ales dacă aceştia vor fi asimilaţi altor clase.

Potrivit inspectorului şcolar Smaranda Florean de la Inspectoratului Şcolar Judeţean Bistriţa-Năsăud, în fiecare comună va exista cel puţin o situaţie în care clasa pregătitoare va funcţiona simultan cu alte clase, iar în judeţ cel puţin 30 la sută din clasele pregătitoare vor funcţiona în felul acesta. Se întâmplă fiindcă sunt copii puţini, în unele localităţi chiar doi sau trei. Nu se putea face o clasă de sine stătătoare cu ei.

"E o situaţie dificilă. În fiecare comună, avem cel puţin o situaţie în care clasa pregătitoare va funcţiona în clase simultane. Ne dăm seama că va fi dificil, dar nu avem ce face. Nu se poate să angajăm un dascăl pentru doi-trei copii fiindcă avem şi astfel de cazuri. Eu voi merge la o întrunire naţională pe tema clasei pregătitoare şi voi ridica şi problema aceasta a claselor simultane. Copiii din clasa pregătitoare au ore de 35 de minute, ceilalţi de 50. Ce face învăţătorul cu cei mici când predă la ceilalţi? Afară nu îi poate lăsa nesupravegheaţi, în clasă nu fac linişte fiind atât de mici. E o problemă", a spus Smaranda Florean, inspector şcolar pentru învăţământul primar.

Provocarea învăţătorului Pantea

Învăţătorul Ignat Pantea predă la Şcoala Generală din Şieuţ. E albit de ani şi aproape de pensie, iar anul acesta va trebui să facă faţă unei noi provocări: să ţină în mână copii de mai multe vârste pe care să îi şi înveţe carte.

"Sunt în pragul pensionării. Mie mi se pare a fi binevenită clasa pregătitoare aşa cum vrea ministerul, adică să fie o singură clasă, însă noi, la ţară, avem clase simultane. Eu voi avea trei clase, clasa pregătitoare cu cinci elevi, clasa întâi tot cu cinci şi clasa a treia cu şapte elevi. Vă daţi seama? Clasa pregătitoare are ora de 35 de minute, ceilalţi de 50 de minute. Timpul de 15 minute cu ce îl umplem la clasa pregătitoare? Au spus că e la latitudinea fiecărui învăţător. Eu mă gândesc să-i las să zburde într-un colţ undeva în surdină, să nu îmi facă gălăgie. Vrând-nevrând, clasa întâi se va uita la ei, a treia la fel. Deci clasa cu care lucrez va fi atentă la mine, cealaltă se va uita la ei. Va fi mai mult decât vraişte. Talmoş-balmoş. Vă daţi seama cu trebuie să întocmesc orarul... Din discuţiile cu colegii, am ajuns la concluzia că fiecare la latitudinea şi potenţialul lui aşa va face", spune bărbatul.

Învăţătorul nu are materiale didactice pentru clasa pregătitoare, dar este hotărât să apeleze la părinţi.

"Am să apelez la sprijinul părinţilor pentru că, orice ar fi, părintele face orice pentru copilul lui. Să le cumpere caiete speciale deoarece clasa pregătitoare nu are voie să scrie, doar să deseneze, să picteze, anumite jocuri, orice, dar să nu citească, să nu ştie că este literă, să nu se dea note şi multe altele. Cea mai grea va fi munca simultană şi nu vom găsi soluţii să parcurgem programele la fiecare clasă", spune învăţătorul.

Într-o situaţie similară este şi Maria Cătinean, învăţătoare la Şcoala Generală Ardan.

"Eu am 16 copii la clasa pregătitoare şi ar urma să mai iau şapte copii din clasa a II-a sau a III-a. Va fi cam greu. Acum, la instruire, ne-am lămurit o mare parte din lucruri, dar, în condiţiile muncii simultane, vor apărea greutăţi pentru că ora la cei mici este de 35 de minute. La predare simultană sunt activităţi directe cu învăţătorul şi altele independente. Când lucrezi la clasa a III-a, la matematică şi faci exerciţii la tablă, la cei din clasa pregătitoare trebuie să le dai o activitate independentă. Ori nu văd cum pui 16 copii să stea în linişte pentru că ai nevoie de linişte să lucrezi cu ceilalţi ca să nu le distragi atenţia. Atunci sigur că aceste întrebări persistă", afirmă învăţătoarea.

Învăţătoarea Doina Frumosu de la Şcoala Generală, Josenii Bârgăului aşteaptă cu emoţie să preia clasa pregătitoare.

"Foarte multe lucruri sunt neclare, de la minister până la noi. În primul rând, nu avem dotările corespunzătoare. Clasa pregătitoare se bazează pe foarte mult material concret. Dascălul trebuie să îl procure. Bine ar fi dacă ar putea implica autorităţile locale, dar bugetul pe anul în curs a fost aprobat în martie şi nu ştiu dacă se mai găsesc bani. Nu sunt fonduri pentru aşa ceva. Am înţeles că vor veni ceva truse de la minister. Nu ştim cum arată şi ce conţin. Materialul didactic este extrem de necesar fiindcă zilnic copilul trebuie să poată lucra cu el. Mă refer la jucării, figurine, material mărunt, şabloane cu care ei au lucrat la grădiniţă, dar noi la şcoală am lucrat cu un material didactic abstract. În acest moment sala de clasă în care voi lucra are mobilierul pe care doamna directoare a avut grijă să îl aducă - scaune mai mici, măsuţe pentru un singur elev, că nu mai stau doi. Ce este foarte bine e că mobilierul poate fi aranjat după activităţi, în semicerc, cerc, după cum e nevoie", afirmă ea.

În ceea ce priveşte aranjarea clasei, femeia spune că nu a avut timp să facă nimic până acum.

"Pe pereţi, deocamdată, sunt nişte scheme de gramatică că în sala aceea am avut eu clasa a IV-a, nişte tipuri de probleme. În timp voi aranja. Săptămâna viitoare va trebuie să am măcar materialul cu care să încep prima săptămână. O să aducem şi bobiţe de fasole şi coji de nucă şi, dacă buzunarul ne permite să trecem prin librării şi să cumpărăm... Au apărut şi o grămadă de materiale de la edituri, dar sunt foarte scumpe. Doamna ministru, de câte ori are ocazia, spune să nu se adune bani la fondul clasei, nici măcar de la părinţi, aşa că vom cumpăra din salariu aşa cum am mai făcut", explică învăţătoarea.

Totuşi, femeia spune că va face o excepţie de la regula impusă de ministrul Educaţiei şi va apela la sprijinul părinţilor.

"Ca să dotăm clasa, să întocmim colţul cu biblioteca pentru grupa pregătitoare, tot la părinţi vom apela. Dacă au surplus de carte sau o carte de care se pot lipsi, să ne-o dea pentru un an. Asta se va întâmpla din 10 septembrie pentru că nu avem nimic specific acestei clase pregătitoare. Ei cărţi nu au, caiete nu au voie, totul se bazează pe ceea ce inventăm noi ca să putem parcurge programa care există. Unui copil de 6 ani trebuie să îi umplii timpul atât de util încât să îşi dorească mâine să vină din nou la şcoală. Eu voi avea 14 elevi", a declarat Doina Frumosu.

Gabriela Gorgan de la Şcoala Generală Cetate spune că se gândeşte să elaboreze un necesar de rechizite la prima întâlnire cu părinţii.

"Să discutăm şi vedem ce se poate realiza din ce propunem noi, ce pot oferi dumnealor şi, prin colaborare, să încercăm să facem treabă. Eu voi avea o singură clasă. E o mare deosebire faţă de clasele simultane. Am înţeles că direcţiunea a realizat mobilierul, clasa este amenajată, în sensul că este zugrăvită. Eu mă gândesc să realizez cu părinţii o bibliotecă, dar tot aşa, dacă vor avea ei un fond de carte. Dacă nu, fiecare va contribui. Jucării sperăm să ne dea ministerul, că ne-a promis pentru înfiinţarea acelei ludoteci. Avem nevoie de materiale. Prin primărie, anul trecut, am cumpărat un număr de cărţi pentru clasele I-IV şi vom încerca să colaborăm din nou cu instituţia. Sala este cu mobilier, dar este goală. Vom face totul împreună cu părinţii şi copiii. În 10 septembrie vor fi primiţi copiii, mă gândesc să dăm o denumire clasei, o mascotă şi, încet-încet, vom face paşi mărunţi, vom face tot ce va trebui. Am o oarecare teamă pentru că ei sunt mici şi ne vor pune răbdarea la încercare, ne gândim nu ca ei să se adapteze la noi, ci invers, noi la ei", spune ea.

Învăţătoarea Alexandrina Prundar de la Şcoala Generală Livezile are aceeaşi problemă: mobilierul există, doar trebuie instalat, însă nu există şi material didactic.

"Eu sper să găsesc câţiva părinţi care să mă ajute şi poate şi la primărie. Puţin mi-e groază de acest început de an şcolar. Am lucrat 20 de ani în sistem simultan. Ştiu că sunt şcoli care au patru clase simultan şi clasă pregătitoare. Acolo e problema. Noi am făcut pregătiri zilele acestea, să proiectăm activitatea, să ne organizăm ora, să facem orar, planificări, cum să alegem temele şi tot ce e nou, cu metoda integrată. Adică există o disciplină de bază, dar trebuie să folosim şi alte discipline. Deci, pe lângă matematică, să folosim şi muzică, şi educaţie pentru societate şi ştiinţe ale naturii. Numai că noi suntem începătorii, cei care deschidem drumul, ne străduim", a explicat ea.

Rodica Brănişteanu, formator pentru învăţătorii care vor preda la clasa pregătitoare, spune că în timpul cursului aceştia parcurg trei module.

"Unul se referă la curriculum integrat şi la interdisciplinaritate, unul la învăţarea bazată pe proiect şi cel mai important este legat de proiectarea didactică şi demersul educaţional. Oamenii sunt puţin speriaţi, dar eu cred că au învăţat multe lucruri şi şi-au lămurit multe probleme. E o mare noutate. Curriculum are la bază formarea competenţelor şi se intră la clasa pregătitoare cu predare integrată, ori la învăţământul primar şi gimnazial până acum, predarea integrată nu s-a prea aplicat. Ca să-ţi concepi o lecţie integrat, mai întâi ai nevoie de creativitate şi să te gândeşti la resursă",a spus Rodica Brănişteanu.

La cele 135 de clase pregătitoare din Bistriţa-Năsăud vor preda 179 de învăţători, dar 44 dintre ei vor avea, în acelaşi timp, şi alte clase.

(Material realizat de Cristiana Sabău, corespondenti@mediafax.ro)

Citeşte şi: ANALIZĂ: Cadre didactice insuficiente pentru clasa pregătitoare, dar autorităţile se declară optimiste

Citeşte şi: DOSAR MEDIAFAX: Mii de copii încep şcoala în clădiri care stau să cadă. Pentru unii, şcoala e un canton silvic. Situaţia pe judeţe a unităţilor de învăţământ