REPORTAJ - Cluj: Zeci de şcoli revendicate de biserici maghiare. Banii investiţi în imobile - pierduţi

Clădirea Liceului Tehnologic de Protecţia Mediului din Cluj-Napoca, unde învaţă peste 300 de elevi şi în care s-a investit un milion de lei în ultimii şase ani, este revendicată de Eparhia Reformată a Ardealului.

Imobilul a fost inaugurat în anul 1899 şi a fost, iniţial, cămin pentru colegiul unei congregaţii religioase, iar ulterior şcoală. În anul 1977 a devenit liceu, întâi cu profil industrial, apoi cu profil forestier.

Directorul unităţii, Livia Ardelean, a declarat, joi, că instituţia pe care o conduce a atacat în instanţă, în anul 2007, o decizie de retrocedare către Eparhia Reformată a Ardealului pe motiv că documentele de revendicare depuse nu sunt complete.

"Noi am contestat revendicarea deoarece din documentele găsite rezulta că şcoala a fost construită de comunitate, pentru comunitate, iar documentele depuse de Eparhia Reformată nu sunt complete. Clădirea a fost donată statului român atâta vreme cât în ea au loc activităţi de educaţie. Am câştigat procesul în prima instanţă, iar decizia de retrocedare a fost anulată, dar eparhia a făcut recurs. Am fost ameninţată de avocata Eparhiei Reformate că voi plăti singură despăgubiri. Noi nu am mai primit niciun document, nicio sentinţă, să ştim ce s-a întâmplat la recurs. În 2012, am fost înştiinţaţi că a fost emisă de Judecătoria Cluj-Napoca o sentinţă de retrocedare, din 2011, document pe care, însă, nu l-am găsit nicăieri", a precizat Ardelean.

Liceul este singura unitate de învăţământ din judeţul Cluj cu specializări precum prelucrarea lemnului, silvicultură, design de mobilă şi amenajări interioare şi a primit de două ori consecutiv titlul de "Şcoală Europeană" din partea Ministerului Educaţiei.

În ultimii ani s-a cheltuit circa un milion de lei pentru lucrări de reparaţii la clădire, la tâmplărie, lucrări la instalaţia electrică, la acoperiş şi gard, zugrăveli interioare şi exterioare, a fost amenajată curtea, dar s-au cheltuit sume importante şi pentru dotare.

"Avem două laboratoare de informatică cu 50 de calculatoare, avem videoproiectoare în fiecare clasă, avem un atelier ultradotat pentru prelucrarea lemnului, dar şi două laboratoare de chimie şi fizică", a spus directorul liceului.

Şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Cluj, Valentin Cuibus, a declarat, la rândul său, că în cazul în care unitatea de învăţământ va fi retrocedată nu se va putea recupera niciun leu din sumele cheltuite pentru lucrări de reparaţii, întreţinere sau dotare.

"Acest liceu este în curs de retrocedare. Aici s-au investit foarte mulţi bani, circa un milion de lei în ultimii ani, clădirea arată foarte bine şi ajungem în situaţia în care s-au investit bani şi se va plăti şi chirie, ceea ce nu ştiu dacă este corect, pentru că e vorba de sume mari. Nu putem recupera niciun leu", a precizat Cuibus.

În judeţul Cluj, situaţia acestui liceu nu este singulară, existând aproape 40 de clădiri de şcoli şi grădiniţe care au fost revendicate de bisericile maghiare şi de persoane fizice. În multe dintre aceste clădiri autorităţile au investit bani, care nu mai pot fi recuperaţi.

"La Cluj, situaţia nu este foarte roz, avem foarte multe unităţi de învăţământ în acest moment care, din cauza unor politici greşite - şi să nu se înţeleagă că am ceva împotriva dreptului de proprietate, care trebuie respectat -, sunt revendicate. În acest proces trebuie să se ţină cont şi de interesele statului român şi ale învăţământului. Avem 37 de clădiri revendicate, dintre care la unele se plătesc chirii nu foarte mici de către consiliile locale, de Consiliul Judeţean Cluj, de Ministerul Educaţiei sau ISJ, altele deja retrocedate, altele care vor trebui eliberate, cu şanse mici să găsim soluţii pentru elevi. În unele unităţi revendicate s-au investit sume foarte mari, de ordinul milioanelor de lei din partea instituţiilor statului român, bani care nu mai pot fi recuperaţi. Sumele sunt pierdute", a spus Cuibus.

El a afirmat că după 1990 ar fi trebuit să se găsească o soluţie prin care unităţile de învăţământ şi instituţii publice să nu fie afectate.

"Trebuiau să se plătească despăgubiri, nu să se dea în natură. Cred că aici s-a făcut o mare greşeală. Acum sunt greu de rezolvat problemele. Ar trebui găsite sume mari pentru construirea unor noi şcoli sau grădiniţe, dar nu avem nici bani, nici terenuri pentru astfel de construcţii", a subliniat şeful ISJ Cluj.

Potrivit unei informări transmise de ISJ Cluj către Ministerul Educaţiei, din cele 37 de clădiri 22 sunt revendicate de bisericile tradiţionale maghiare - reformată, romano-catolică sau unitariană -, iar restul de biserica greco-catolică sau de către persoane fizice.

Astfel, biserica reformată revendică, printre altele, Liceul Tehnologic de Protecţia Mediului din Cluj-Napoca, grădiniţa din satul Cristorel (comuna Aşchileu), şcoala gimnazială din comuna Buza, Grădiniţa "Lumea prichindeilor" din Câmpia Turzii, Liceul Teoretic "Al. Papiu Ilarian" din Dej, grădiniţele "Bambi", "Aşchiuţă" şi "Mămăruţa" din Cluj-Napoca, şcolile din comunele Gârbău şi Viişoara.

Biserica romano-catolică revendică o şcoală din Dej, un centru şcolar din Cluj-Napoca, o şcoală din comuna Floreşti şi Liceul "Bathory Istvan" din Cluj-Napoca, în timp ce unitarienii cer retrocedarea Liceului "Brassai Samuel".

Din partea bisericii greco-catolice s-a solicitat retrocedarea unei şcoli din Gherla şi a uneia din comuna Floreşti.

Material realizat de Vasile Măgrădean, corespondenti@mediafax.ro