REPORTAJ: Corneliu Iacobov şi Marius Petcu scriu analize economice şi poezii la revista penitenciarului

În caseta redacţională, în care se regăsesc exclusiv deţinuţi încarceraţi la Secţia a II-a - destinată infractorilor care nu au comis fapte cu violenţă -, apar zece nume, printre care şi cele ale lui Iacobov, Petcu şi Scaleţchi.

În calitate de redactor la revista închisorii, Corneliu Iacobov, condamnat la şapte ani de închisoare pentru prejudicierea RAFO Oneşti, publică o analiză economică intitulată "Armaghedonul financiar şi economic din Comunitatea Europeană".

"Istoria ne arată că nerezolvarea crizelor politice prelungite având la bază crize economico-financiare duce inevitabil la conflagraţii mondiale. Suntem astăzi într-o asemenea situaţie? Cu siguranţă, nu", scrie Iacobov.

Citeşte "Armaghedonul financiar şi economic din Comunitatea Europeană"

Omul de afaceri mai arată, în finalul articolului, că "românii trebuie să înţeleagă că lumea în care trăim astăzi este o lume a învingătorilor şi nu o lume a învinşilor, să înţeleagă că nimeni nu ne va oferi nimic gratis şi că supravieţuirea noastră în Comunitatea Europeană depinde numai de noi".

Alături de Iacobov, în paginile revistei apare Marius Petcu, fostul lider al CNSLR Frăţia, care semnează două poezii în "Încercări".

În manifestările sale lirice, Petcu scrie, printre altele, despre captivitate şi trădarea apropiaţilor.

Citeşte poeziile scrise de Marius Petcu

Citeşte poeziile scrise de Marius Petcu

"Şi-acum îşi văd de viaţa lor în continuare, /Au şi uitat de răul ce-au făcut/ Şi că pe cel de l-au făcut pierdut / Îl doare nedreptatea, cât îl doare! / Cu gândul ăsta clipele trec greu, / Cum de-au lăsat principii şi onoare,/ În ce să cred eu azi şi mâine oare / Cum să privesc oglinda şi să fiu tot eu?", se întreabă Petcu, în poezia "Gânduri libere...".

Fostul lider sindical Marius Petcu a fost condamnat definitiv la şapte ani de închisoare pentru corupţie, fiind acuzat că a primit aproape 1,4 milioane de lei de la administratorul unei firme, în schimbul atribuirii unui contract pentru lucrări la un centru din Snagov.

Mult mai productiv din punct de vedere artistic s-a dovedit Florentin Scaleţchi, fostul preşedinte al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO). Sub titlul "Poezia unui condamnat la moarte", acesta semnează opt poezii scurte - "Întâlnire cu moartea", "Eşec", "Împreună", "Popicărie", "Definiţia fericirii", "Nimic despre dragoste", "Moartea are câteodată sentimente" şi "Venirea primăverii" - în care vorbeşte despre tragedia interioară pe care i-o provoacă viaţa în detenţie.

"Singur în celulă, cu viaţa mea în care / Înmuguresc / Lacrimile primăverii, / Visele îmi sunt libere, / Gândurile la fel. / Dar ele nu pot umbla / Fără mine prin lume", scrie Scaleţchi, în poezia "Împreună".

Alte versuri ale deţinutului vorbesc despre moarte: "Eu am privit moartea / În ochi. / M-am conversat cu ea / Despre vrute şi nevrute".

În realitate, Scaleţchi chiar a fost la un pas de moarte, înainte de 1989, cand a fost condamnat la pedeapsa capitală pe motiv că, din postura de căpitan de vas, a decis să fugă din ţară cu tot cu vapor. El nu a mai fost însă executat şi, după Revoluţie, a înfiinţat OADO. Ulterior, ca reprezentant al societăţii civile, Scaleţchi a participat, în repetate rânduri, la bilanţurile de sfârşit de an ale Poliţiei şi Jandarmeriei.

În prezent, Florentin Scaleţchi are de executat şase ani de închisoare pentru corupţie. Potrivit procurorilor DNA, în 2005, în calitate de preşedinte al OADO şi pretinzând că are influenţă asupra magistraţilor de la instanţa supremă, Florentin Scaleţchi a cerut 20.000 de euro unei persoane, care ulterior l-a denunţat, pentru o soluţie favorabilă.

Reprezentanţii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) au precizat, pentru MEDIAFAX, că deţinuţii care formează colectivul redacţional al revistei "Încercări" au "fost înscrişi" pe baza unei solicitări care a fost ulterior aprobată de conducerea Penitenciarului Rahova, iar aceştia, în schimbul materialelor publicate, primesc recompense.

"Materialele cuprinse au fost realizate exclusiv de către persoanele private de libertate, fiind incluşi toţi cei cu minime abilităţi în domeniu care au dorit să se implice în acest gen de activitate coordonată de Serviciul Educaţie. După participarea la activităţile de educaţie persoanele private de libertate pot fi recompensate cu un număr de credite (conform unui sistem specific aplicat la nivel naţional) ce pot fi transformate ulterior în primirea unei vizite, pachet etc.", se arată într-un răspuns ANP formulat la solicitarea MEDIAFAX.