REPORTAJ: Cum se pregătesc studenţii din cămine de începerea anului universitar

Pe lângă cei relaxaţi, care deja îşi aranjează camerele, având un loc de cazare asigurat datorită mediilor foarte mari, cei mai mulţi dintre studenţi speră să prindă un pat într-o cameră din marile campusuri.

Oarecum surprinzător, la Universitatea Bucureşti (UB), numărul cererilor pentru un loc în cămin a scăzut puţin faţă de anul trecut. Sunt cam 1,8 candidaţi pe loc, ceea ce înseamnă că aproape jumătate dintre pretendenţi vor trebui să-şi caute un alt spaţiu de cazare.

"Avem 5.435 de locuri de cazare, iar cererile depăşesc 8.300. Cele mai multe cereri de cazare sunt pentru campusurile Grozăveşti, Mihail Kogălniceanu şi Măgurele", spune directorul Departamentul Servicii pentru Studenţi din UB, Marian Crăciun.

Deşi există două campusuri în licee, care au fost preluate de UB de câţiva ani şi care oferă cazare în camere cu două paturi şi grup sanitar propriu, tinerii preferă, totuşi, Grozăveştiul. Explicaţia: viaţa de cămin "adevărată".

"Cererile cele mai mari sunt, totuşi, pentru Grozăveşti. Evident, cred că legat de viaţa studenţească, de atmosfera studenţească, pentru că, în alte locuri, condiţiile sunt mai bune. De exemplu, în campusul Theodor Pallady, unde UB are două cămine cotate a fi printre cele mai bune ca grad de confort, având camere au două paturi şi grup sanitar, unele au chiar mobilier nou. Avem cămin în complexul liceal Fundeni, la fel de bine cotat. Totuşi cei mai mulţi studenţi se luptă să prindă un loc într-un cămin din Grozăveşti, cu toate că în cameră, spre deosebire de Pallady, pot fi două sau trei paturi, iar grupul sanitar este comun. În Grozăveşti, cu excepţia căminului A1, camerele au două sau trei paturi, iar grupul sanitar este comun", a explicat Crăciun.

Citeşte şi: REPORTAJ: Cum arată şi cât costă căminele studenţeşti din Sibiu- GALERIE FOTO

Oficialii Universităţii ţin să precizeze că, şi pentru anul universitar care stă să înceapă, obţinerea unui loc de cazare este condiţionată de performanţă, distribuţia fiind "de sus în jos". Astfel, restanţierii nu au şanse să prindă un loc decât în anumite condiţii, cum ar fi să reprezinte caz social, să fi picat cel mult două examene şi să poată face dovada că au fost angajaţi şi, de aceea, nu au putut fi integralişti, potrivit directorului Crăciun.

Tariful subvenţionat la cazarea în UB costă în jur de 90 de lei pentru un loc, în funcţie de gradul de confort. Cel mai mult au de plătit studenţii care nu beneficiază de subvenţie, ei trebuind să scoată din buzunar până la 200 de lei pe lună, în condiţiile în care, pe piaţa liberă, un pat costă, în medie, 500 de lei.

Potrivit lui Crăciun, peste 60 la sută dintre studenţi sunt cazaţi în camere cu două paturi, iar restul, în camere cu trei sau patru paturi. În fosta sală de lectură din Panduri sunt amenajate însă şi două dormitoare cu câte şapte paturi, restul de zece camere având câte cinci locuri.

Tot la UB, cam 7-8 la sută din spaţiile de cazare revin studenţilor străni care vin să înveţe în Capitală din mai toate colţurile lumii, chiar şi din China, Japonia, Congo şi Nigeria, a adăugat directorul din UB.

Reprezentanţii organizaţiilor studenţeşti spun, o dată în plus, că numărul de locuri disponibile în cămine este insuficient.

La Universitatea Politehnica din Bucureşti, de pildă, locurile acoperă doar 80% din cererile depuse de studenţi ai acestei instituţii de învăţământ superior, susţine preşedintele Uniunii Naţionale a Studenţilor din România, Ioan Poenaru.

Anul trecut, Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) critica faptul că, deşi existau cereri peste numărul de locuri, universităţile rămâneau cu locuri neocupate, din cauza criteriile severe de admitere în cămine.

Tot în 2011, la multe universităţi, printre care Universitatea Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu", Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară, Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila, Universitatea Naţională de Muzică, Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi Sport şi Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, au fost rezolvate majoritatea cererilor pentru cazare, în timp ce, la altele, s-a apelat la soluţia supracazării, pentru a fi primiţi cât mai mulţi studenţi.

Una peste alta, realitatea reconfirmă că numărul cererilor îl depăşeşte întotdeauna pe cel al locurilor în cămine. La fel se întâmplă şi pe restul continentului, unde, în timpul verii, o parte a studenţilor dau sfoară-n ţară cu mesajul "caut gazdă".

(Material realizat de Elvira Gheorghiţă, elvira@mediafax.ro)