REPORTAJ: Iepuri gigantici, ouă de doi-trei metri şi alte ornamente de Paşte, în câteva oraşe din ţară - GALERIE FOTO

Cu excepţia municipiului Iaşi, unde autorităţile locale au cheltuit pentru ornamentele de Paşte aproximativ 35.000 de euro, în majoritatea oraşelor unde au fost puse astfel de ornamente autorităţile nu au mai alocat fonduri în acest an, folosindu-le pe cele din anii trecuţi, motivând lipsa banilor.

Mai originale, autorităţile din Timişoara au montat în oraş patru ţarcuri în care au pus atât ouă şi iepuraşi din rigips sau material textil, cât şi iepuri vii aduşi de la Grădina Zoologică. Şapte dintre iepurii vii au dispărut însă în urmă cu o săptămână, fiind, potrivit autorităţilor, fie mâncaţi de câinii fără stăpân, fie furaţi. Joi, după ce ultimii doi iepuri s-au bătut, iepurele mai agresiv a fost înapoiat Grădinii Zoologice, fiind aduşi, în schimb, tot de acolo, alţi iepuri pentru a completa cele patru ţarcuri.

ALBA IULIA

Administraţia locală din Alba Iulia a renunţat în acest an să mai amplaseze în municipiu ornamente de Paşti după ce în anii trecuţi acestea au fost furate sau vandalizate.

Purtătorul de cuvânt al Primăriei Alba Iulia, Mihai Coşer, a declarat corespondentului MEDIAFAX că anual administraţia locală monta în municipiu, în preajma sărbătorilor de Paşti, o dioramă în care era inclus şi un ţarc cu iepuraşi, însă în acest an a renunţat să o mai monteze deoarece costurile de montare sunt ridicate, iar în anii trecuţi elemente din cadrul acesteia au fost furate sau vandalizate.

Coşer a spus că numai asamblarea dioramei, operaţiune care era realizată de o firmă specializată, costa peste 1.000 de euro, iar aceasta trebuia păzită pe perioada sărbătorilor de poliţiştii locali.

În fiecare an, de Crăciun sau de Paşti administraţia locală din Alba Iulia amplasa până acum în municipiu diorame cu scene biblice, iar în faţa acestora erau organizate mici spectacole sau concerte.

Citeşte şi: EVENIMENTE de Paşte în Bucureşti: Ce puteţi face de sărbători în Capitală

ARAD

Nici la Arad nu sunt amplasate în acest an ornamente pascale, dar este respectată tradiţia ultimilor 20 de ani, potrivit căreia în faţa primăriei municipiului este amenajat un foişor cu câţiva iepuri vii, care sunt donaţi înaintea sărbătorilor, autorităţile locale precizând că nu există un buget pentru alte amenajări cu ocazia Sărbătorilor de Paşte.

GALERIE FOTO

BISTRIŢA

În schimb, municipiul Bistriţa este decorat, pentru al treilea an consecutiv, cu 12 ouă gigant din poliester armat cu fibră de sticlă, pictate cu peisaje sau simboluri religioase, care sunt împrejmuite cu bârne din lemn şi sunt aşezate în "cuibare" din rumeguş.

Iniţial, în mai multe locuri publice din Bistriţa au fost amplasate nouă ouă uriaşe, primarul Ovidiu Creţu (PSD) spunând că a avut această iniţiativă după ce a văzut decoraţiuni similare la Zagreb.

Opt din cele nouă ouă au fost comandate în 2012 de Primăria Bistriţa unei firme din oraş, căreia i-a plătit 13.000 de lei, alţi 6.000 de lei reprezentând costul vopselelor. Al nouălea ou a fost oferit cadou municipalităţii de firma care le-a realizat pe toate.

În 2013, aceeaşi firmă a primit încă 6.000 de lei de la bugetul local să mai facă trei ouă, aşa încât, în total, pe străzi au fost amplasate 12, astfel: în faţa Bisericii Evanghelice (Piaţa Centrală), Piaţa Unirii (în jurul bustului domnitorului Alexandru Ioan Cuza), lângă Biserica Ortodoxă Sfânta Ana de pe Bulevardul Independenţei (Big) şi pe spaţiul verde din apropierea Căminului pentru persoane vârstnice.

Anul acesta, Primăria Bistriţa nu a mai comandat decoraţiuni de Paşte, amplasând aceleaşi 12 ouă care au putut fi admirate şi anul trecut.

Ouăle au fost pictate gratuit de către elevii Liceului de Arte Plastice "Corneliu Baba" din Bistriţa şi au motive florale, peisaje, copaci înfloriţi, globul pământesc, mozaicuri şi alte decoraţiuni, pe unul fiind pictată Biserica Evanghelică.

Alt ou, cel donat în 2012 de firma care le-a confecţionat, are reprezentate chipul actorului Robert Powell din filmul "Iisus din Nazareth" şi turnul Bisericii Evanghelice, acest ou fiind singurul aflat pe un postament rotativ.

Atunci când a introdus aceste aranjamente stradale de Paşte, primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu, spunea că s-a inspirat din cele văzute la Zagreb, unde mai multe ouă de mari dimensiuni împodobesc cea mai mare piaţă din capitala Croaţiei.

"Eu cred că mediul în care trăim merită să fie unul care să ne determine o stare psihică bună, frumoasă. Dacă trăim într-un oraş îngrijit, curat, ne simţim bine. Ouăle dau o tuşă simpatică oraşului nostru. Nu sunt invenţii personale, m-aş fi bucurat să fie, le-am preluat după ce le-am văzut în alte părţi şi le-am adus şi la noi acasă, în Bistriţa europeană", spunea primarul Ovidiu Creţu.

Pe străzile Bistriţei mai sunt struţi din fibră de sticlă - mascota oraşului - şi mai multe mere gigant.

BRAŞOV

Autorităţile din Braşov nu au cheltuit niciun ban pentru ornamente de Paşti în acest an, la fel cum s-a întamplat şi în ultimii doi ani.

La Braşov, firma care se ocupă cu iluminatul public în oraş a amplasat o singură bandă luminoasă cu ouă colorate pe strada Republicii, iar în Piaţa Sfatului un coş ornamental, dar fără a primi pentru asta fonduri din partea Primăriei.

"Noi nu am avut în niciun an buget pentru Paşte. Firma care se ocupă de iluminatul public a pus cele două ornamente ca un fel de prezentare. Dar toate costurile le suportă firma. La fel a fost şi anul trecut şi acum doi ani“, a spus Sorin Toarcea, purtătorul de cuvânt al Primăriei Braşov.

Anul acesta, ornamentele de Paşti sunt mult mai "sărace" faţă de anul trecut, când aceeaşi firmă a amplasat la intrarea în Piaţa Sfatului, de pe strda Republicii, două instalaţii în formă de iepuri de aproape doi metri, precum şi câteva ghirlande luminoase pe strada Republicii.

BUZĂU

La Buzău, autorităţile nu obişnuiesc să aloce fonduri pentru împodobirea oraşului de sărbătorile pascale, în niciun an în municipiul reşedinţă de judeţ nefiind amplasat vreun ornament pe domeniul public specific Paştelui.

Singurele ornamente care împodobesc municipiul Buzău sunt cele dinaintea Crăciunului, când autorităţile pun în Piaţa Dacia doi brazi naturali înalţi de aproximativ zece metri, dar şi figurine, ca, spre exemplu, un urs uriaş înalt de circa trei metri. De asemenea, în Crâng, cel mai mare parc din Buzău, înaintea Crăciunului şi după Anul Nou sunt amplasate diverse figurine, dar şi un brad uriaş împodobit cu ghirlande luminoase şi globuri supradimensionate.

CLUJ-NAPOCA

Municipalitatea clujeană nu a amenajat oraşul în niciun an cu ocazia sărbătorilor pascale, potrivit purtătorului de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca, Oana Buzatu.

"Primăria nu a amenajat special oraşul de Paşte cu iepuraşi, ouă uriaşe sau alte ornamente. Noi ne-am concentrat întotdeauna pe curăţenie, aceasta reprezentând pregătirea pentru Paşte şi nu ne-am axat pe amplasarea de diverse ornamente", a declarat Buzatu.

Conform autorităţilor locale, în Cluj-Napoca nu au fost niciodată amplasate ornamente pascale.

În anii trecuţi, la cererea anumitor firme care au achitat contravaloarea reclamei au fost amplasate mesaje pascale în oraş, dar acest lucru nu s-a întamplat şi în 2014.

DEVA

Nici Primăria Deva nu este dispusă să cheltuiască bani din bugetul local pentru ornamentele de Paşte şi, deşi există unele de anul trecut, nu s-a stabilit dacă vor fi amplasate sau nu.

"În niciun caz nu se vor folosi bani de la bugetul local pentru împodobirea municipiului Deva cu ouă şi iepuraşi de Paşte. Avem ornamentele de anul trecut, însă nu s-a luat încă decizia dacă vor fi amplasate sau nu în oraş. Urmează ca arhitectul Primăriei să stabilească dacă se «încadrează în peisaj», ţinând cont că se încearcă îndepărtarea de tot ceea ce însemnă kitsch", spune purtătorul de cuvânt al Primăriei Deva, Andrei Nistor.

HUNEDOARA

În sensurile giratorii şi pe platoul Casei de Cultură din centrul Hunedoarei au apărut, cu câteva zile înaintea sărbătorilor pascale, iepuri gigantici, ouă mai mari decât un om şi căsuţe în formă de ciupercuţe.

Ornamentele înalte de peste trei metri nu au afectat bugetul local pentru că sunt aceleaşi cu care Hunedoara a fost împodobită şi anul trecut de Paşte.

"Împodobirea municipiului Hunedoara pentru sărbătorile de Paşte se face în baza contractului de concesiune pe care Primăria l-a încheiat cu firma Luxten. Conform contractului, concesionarul Luxten are obligaţia de a asigura gratuit montarea şi demontarea ornamentelor stradale. Anul acesta nu s-au alocat bani pentru achiziţionarea unor noi ornamente, sunt folosite cele din anii trecuţi", spune purtătorul de cuvânt al Primăriei Hunedoara, Silke Oprean.

Potrivit acesteia, ornamentele de Paşte au fost amplasate în faţa Casei de Cultură din municipiu, în Parcul Tineretului, în sensul giratoriu din centrul oraşului şi în zona unui spaţiu de joacă.

IAŞI

Zeci de ouă gigantice din plastic, precum şi un coş uriaş înalt de şase metri au fost amplasate în centrul municipiului Iaşi, cu ocazia sărbătorilor pascale, viceprimarul Mihai Chirica declarând că investiţia primăriei pentru ornamentele de Paşte s-a ridicat la aproximativ 35.000 de euro.

Pe pietonalul din centrul Iaşiului, în zona Primăriei municipiului, au fost înşirate zeci de ouă din plastic, de culori diferite, care depăşesc înălţimea de un metru.
Totodată, în aceeaşi zonă a fost amplasat un coş imens, de şase metri înălţime, în care au fost aşezate ouă şi iepuraşi, obiecte confecţionate tot din plastic.

Tot în centrul municipiului are loc, în aceste zile, Târgul de Paşte, pe artera principală a oraşului fiind amplasate zeci de căsuţe, unde se comercializează produse alimentare, dar şi obiecte de artizanat.

Comercianţii care au închiriat spaţiile respective plătesc pe perioada sărbătorilor trei lei pe zi pentru fiecare metru pătrat.

"Important nu este cât costă toate aceste ornamente, ci vrem ca ieşenii să simtă că vin sărbătorile. Nu facem acţiuni de 500.000 de euro, bugetul nostru este de 35.000 de euro", a spus viceprimarul Iaşiului Mihai Chirica.

ORADEA

În Oradea şi în celelalte municipii şi oraşe din judeţul Bihor, autorităţile locale nu au alocat fonduri pentru ornarea locurilor publice cu aranjamente specifice sărbătorii Paştelui sau pentru organizarea de activităţi prin care să fie celebrată sărbătoarea creştină, la fel cum s-a întâmplat, de altfel, în toţi anii de după 1990.

"Niciodată Primăria Oradea, Consiliul Local sau Administraţia Domeniului Public nu au întreprins vreo acţiune specială de Paşte, pentru amplasarea în locurile publice a unor decoraţiuni ori instalaţii sau pentru organizarea de activităţi dedicate acestei sărbători. Nu că nu am avea fonduri sau timp să punem prin oraş nişte iepuraşi sau ouă sau mai ştiu eu ce, dar considerăm că sunt alte lucruri, mai serioase şi mai laice, de care să ne ocupăm. De celebrarea Paştelui se pot ocupa reprezentanţii cultelor şi credincioşii, după cum doreşte fiecare", a declarat pentru MEDIAFAX directorul ADP Oradea, Liviu Andrica.

Nici la Târgu Mureş, Sfântu Gheorghe şi Miercurea Ciuc nu există tradiţia împodobirii oraşului cu ornamente pascale şi nu se organizează niciun târg de profil, aceste municipii fiind împodobite doar de Crăciun. "Nici până acum nu am împodobit oraşul de Paşte, noi nu avem acest obicei şi bani din bugetul local acordăm numai pentru decoraţiile de Crăciun", a precizat viceprimarul din Miercurea Ciuc Szoke Domokos.

PLOIEŞTI

Spre deosebire de anii trecuţi, când zeci de ornamente de Paşti erau montate în Ploieşti, anul acesta nu au mai fost aduse astfel de ornamente. În schimb, primăriile unor oraşe mai mici din judeţul Prahova au decis să marcheze sărbătoarea Învierii Domnului folosind astfel de ornamente pe domeniul public.

Astfel, în parcul din centrul staţiunii Buşteni au fost montate figurine reprezentând ouă, lumânări sau fundiţe. Reprezentanţii Primăriei spun că unele dintre aceste figurine sunt închiriate, iar altele aparţin primăriei, anul acesta fiind primul în care parcul din centrul staţiunii Buşteni este ornat cu ocazia sărbătorilor pascale.

Şi în oraşul Mizil autorităţile au vrut să marcheze Învierea Domnului, agăţând 50 de ornamente reprezentând ouă colorate pe ramurile copacilor din centrul oraşului, după modelul ţărilor occidentale.

"Am pus aceste ornamente din dorinţa de a sublinia această sărbătoare a creştinătăţii. Ele ar putea aduce un pic de zâmbet, de linişte şi, de ce nu, un pic de speranţă", a declarat primarul oraşului Mizil, Emil Proşcan.

Potrivit acestuia, autorităţile au cumpărat 50 de ornamente în formă de ouă, fiecare dintre acestea costând 6,9 lei.

SIBIU

În Sibiu, municipalitatea nu obişnuieşte să monteze ornamente specifice pentru Paşte, singura manifestare organizată fiind târgul tradiţional pascal, în cadrul căruia sunt montate 20 de căsuţe din lemn, în Piaţa Centrală a oraşului, unde producători din întreaga ţară vând ornamente, dulciuri, jucării şi aranjamente florale.

În mod tradiţional, oraşul este împodobit cu ornamente doar cu ocazia sărbătorilor de iarnă.

SUCEAVA

Primăria Suceava a amplasat, în zona centrală a oraşului, în apropierea Târgului de Paşte, mai multe figurine reprezentând iepuri, de mărimea unui om, dar şi aranjamente de ouă şi lumânări, realizate pe cadru metalic învelit cu beteală, cu beculeţe care se aprind seara.

În aceeaşi zonă, mai sunt amplasate roabe pline cu ouă vopsite în diverse culori, dar şi o căruţă în miniatură, în care sunt ouă vopsite, toate fiind realizate din lemn.

Unii suceveni apreciază ornamentale şi chiar îşi fac poze lângă unele figurine, alţii apreciind însă că sunt extrem de urâte.

Primarul Sucevei, Ion Lungu, spune că municipalitatea nu a alocat în acest an fonduri pentru decorarea oraşului, de Paşte, şi că sunt folosite diverse ornamente achiziţionate în anii trecuţi.

În Suceava se află şi cel mai mare ou tradiţional de Paşte din lume, omologat şi înregistrat de World Records Academy. Oul uriaş este din fibră de sticlă şi a fost inaugurat în anul 2009, în prezent el fiind amplasat pe platoul Cetăţii de Scaun a Sucevei, în apropierea Muzeului Satului Bucovinean. Acest ou a fost confecţionat din fibră de sticlă, fiind decorat cu desene realizate pe autocolant, are o înălţime de 7,25 metri, diametru de 4,6 metri şi o greutate de 1,8 tone.

TIMIŞOARA

În Timişoara, reprezentanţii Primăriei au montat, pentru Paşte, patru ţarcuri în care au aşezat elemente decorative de sezon, printre care ouă şi iepuraşi din rigips sau material textil, dar şi iepuri vii aduşi de la Grădina Zoologică.

Reprezentanţii Primăriei spun că montarea, demontarea şi achiziţionarea ţarcurilor de Paşte, amplasate în mai multe cartiere din municipiu - Dacia, Soarelui, la Grădina Zoologică, dar şi în Piaţa Victoriei, în faţa Operei, costă 10.000 de lei.

În cartierul Dacia şi în cartierul Soarelui, şapte iepuri vii care fuseseră aduşi în ţarcuri au dispărut, în urmă cu aproximativ o săptămână, iar reprezentanţii Grădinii Zoologice spun că ei fie au fost mâncaţi de câinii fără stăpân, fie au fost furaţi.

Joi, în ţarcul din Piaţa Victoriei, doi iepuri masculi s-au bătut, unul dintre ei fiind rănit, astfel că iepurele agresiv a fost dus la Grădina Zoologică.

"Am fost sunat de la Dispeceratul Poliţiei Locale. Ei mi-au spus că iepuraşii s-au bătut între ei. Am rămas surprins, am trimis pe cineva de la Zoo acolo. De fapt s-au bătut doi masculi, unul matur a bătut un pui", afirmă şeful Direcţiei de Mediu din cadrul Primăriei Timişoara, Adrian Bere.

Elementele decorative din Timişoara vor fi demontate în 23 aprilie, când se va încheia şi Târgul de Paşte.