REPORTAJ. Inima de odinioară a Craiovei, Piaţa Veche, este azi un focar de infecţie, plin de gunoaie: "Trebuie doar să o ridicăm din noroi şi să-i redăm strălucirea pe care o merită” - FOTO

Piaţa Veche din centrul istoric al Craiovei a fost cândva un loc de pelerinaj pentru negustori, iar acum mai are doar câteva magazine, în clădiri neîngrijite, în care puţini se încumetă să intre.

Înfiinţată la jumătatea secolului al XVI-lea, la răspântia a patru drumuri principale, Piaţa Veche a Craiovei aproape că a dispărut. Pe vremuri, negustorii îşi aduceau aici mărfuri de tot felul, iar locul emana viaţă. Clientela era rafinată, datorită clădirilor din jur, precum restaurante, sedii de societăţi comerciale şi bănci. Lucrurile s-au schimbat în urmă cu 10 ani, când piaţa de zarzavaturi a fost retrocedată şi demolată. Terenurile, în mare parte, au fost retrocedate, iar ce a mai rămas cu greu se mai poate numi piaţă. Multe dintre standuri au rămas abandonate, într-o stare dezolantă, iar în zonă a rămas doar amintirea a ceea ce a fost.

Mai sunt câteva magazine pe o străduţă, dar şi aici, spun localnicii, vânzătoarele stau mai mult afară la “o ţigară sau o poveste”.

Aproape 1.500 de metri pătraţi de teren au fost revendicaţi de o singură persoană, care a şi câştigat în instanţă, povesteşte unul dintre comercianţi.

"A fost o <mătuşă Tamara> înainte de anul 2000, o chema Ciocănescu, am şi hotărârile judecătoreşti, că s-a mai judecat cu cineva înainte, ea nu avea copii şi l-a făcut donaţie, după care a murit. Ăla a rămas cu actul de proprietate şi mă rog, i-ar mai fi dat Vasile Bulucea (fost primar al Craiovei - n.r.) ceva la schimb, pe undeva pe canal, în spatele târgului. Când s-a demolat piaţa aici, a fost când era domnul Solomon (Antonie Solomon, fost primar al Craiovei - n.r.) la putere. A demolat jumătate din piaţă, după aceea iar a demolat şi când a intrat domnul Solomon în puşcărie a stagnat complet şi a rămas aşa cum e acum”, povesteşte comerciantul.

Spaţiul în care se afla piaţa de zarzavaturi este şi acum împrejmuit, neîngrijit şi plin de gunoaie. Comercianţii spun că de când ţăranii care vindeau verdeţuri şi legume proaspete au fost izgoniţi de aici, şi ei au avut de pierdut.

“Erau bătrâni pe aici pe margine înainte, dar majoritatea s-a reorientat spre alte pieţe, omul venea să-şi ia ceva proaspăt, veneau clienţi la producători, dar dacă acum nu mai sunt, s-au spart şi s-au reorientat spre alte pieţe. Era bine cum era înainte, ne-a mers super la toţi, acum e vai şi amar. Ne mergea nouă şi le mergea şi lor. Acum vin gardienii şi le dau amendă pentru comerţ stradal şi jandarmii şi toţi. Acum nu mai găseşti nici pătrunjel de la ţărani, nu mai găseşti cartofi, ouă, lapte, brânză, nu mai e nimic. I-au dat afară de aici, au zis că e terenul proprietarului. Veneau ţăranii înainte, dormeau pe mese pe aici”, spun comercianţii.

Cele câteva magazine care au mai rămas deschise au zidurile nevopsite, iar cornierul de la ferestre a rugint.

Arhitecţii din Craiova afirmă că autorităţile ar trebui să facă demersuri astfel încât Piaţa Veche să devină unul dintre monumentele istorice clar definite ale Craiovei şi că este nevoie de revitalizarea ei.

“Nu mă îndoiesc că dinamica afacerilor din Piaţa Veche este scăzută, deoarece comerţul de prăvălie este aproape dispărut, iar centrul de greutate s-a mutat în supermarket. Sub privirile nepăsătoare ale autorităţilor, Piaţa Veche s-a transformat încetul cu încetul într-o zonă insalubră, aproape moartă din punct de vedere social şi economic. Pentru mine este greu de acceptat că în centrul Craiovei există aşa ceva, mai ales că acest obiectiv deţine un potenţial turistic şi istoric incontestabil. Pe de altă parte, deşi Piaţa Veche are o excepţională valoare, ea nu figurează în lista oficială de monumente istorice. Din fericire, se găseşte în interiorul unui perimetru clasificat, dar în clasificare este vorba despre centrul istoric în general şi nu despre Piaţa Veche în particular. Trebuie început cu clasificarea obiectivului în categoria monumentelor istorice. Evident, acest demers ar trebui să fie doar primul pas într-un proces mai amplu, care să conducă la o revitalizare urbană pentru întreaga zonă. Dacă vom privi Piaţa Veche ca pe un monument istoric, vom înţelege şi potenţialul de care dispune. Gândiţi-vă la vechile pieţe comerciale aflate în centrul oraşelor din vestul Europei şi fiţi de acord că şi noi avem chiar aici o bijuterie de mare valoare. Trebuie doar să o ridicăm din noroi şi să-i redăm strălucirea pe care o merită”, a declarat, pentru MEDIAFAX, arhitectul Horaţiu Buzatu.

Municipalitatea are un plan pentru refacerea zonei, însă primarul Craiovei, Olguţa Vasilescu, afirmă că procesul va fi unul de durată.

“Acolo este o situaţie mai complicată, pentru că, în urmă cu câţiva ani, în baza unei legi, s-au vândut chioşcurile care erau pe domeniul public. Terenul este al Primăriei, dar acele chioşcuri care sunt foarte urâte sunt private. Cei de la patrimoniu au avut sarcina să identifice dacă mai sunt şi alte terenuri proprietăţi private acolo ca să ştim dacă putem să refacem zona respectivă. Noi vrem să o refacem exact cum este în centrul vechi. Asta ar însemna să dispară chioşcurile de acolo, dar este o situaţie de durată pentru că întâi trebuie să ajungem la o înţelegere cu proprietarii de chioşcuri şi în mod sigur vom avea şi câteva procese. Încercăm să găsim o modalitate legală de a ne înţelege cu proprietarii. Acum identificăm şi terenurile retrocedate să vedem dacă ne inoportunează pe noi în intenţia de a face acolo o piaţetă. Dar este un lucru care ne preocupă şi, mai mult de atât, ne preocupă reabilitarea zonei, a faţadelor clădirilor”, a afirmat Olguţa Vasilescu.

Piaţa Veche a Craiovei, numită Târgul Vechi, Elca sau Krasnoff, a fost stabilită la răspântia a patru drumuri principale. La mijlocul secolului al XVI-lea, zona a devenit loc al pieţei permanente şi al Nedeiei, târgul anual care se desfăşură între 15 august şi 8 septembrie, de la sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului şi până la Sfânta Maria Mică. La sfârşitul secolului al XVI-lea, piaţa s-a dezvoltat, tarabele au devenit prăvălii aşezate în funcţie de categoria de negoţ, iar în jurul ei se construiseră curţi boiereşti şi negustoreşti.