REPORTAJ: Ouă cu funde, iepuri în costume naţionale şi ornamente festive, de Paşte în marile oraşe

Suceava - Figurinele reprezentând iepuri de mărimea unui om, înlocuite în acest an cu ouă cu funde şi lumânări

Primăria Sucevei a renunţat în acest an să mai amplaseze în zona centrală a oraşului, în apropierea Târgului de Paşte, figurinele reprezentând iepuri de mărimea unui om, realizate pe cadru metalic învelit cu beteală, cu beculeţe, instalând doar ouă cu funde şi lumânări în sensuri giratorii din oraş.

În ultimii ani, în zona centrală a Sucevei, de Paşte, municipalitatea instala mai multe figurine reprezentând iepuri de mărimea unui om, dar şi aranjamente cu ouă şi lumânări, realizate pe cadru metalic învelit cu beteală, cu beculeţe care se aprindeau seara.

Primarul Sucevei, Ion Lungu, a renunţat la aceste aranjamente de Paşte şi a achiziţionat doar aranjamente cu ouă cu fundă şi lumânări, care au fost instalate în sensuri giratorii.

În zona centrală, pe stâlpi, au fost montate pentru această perioadă instalaţii ornamentale de iluminat sub formă de lumânări.

Din anii precedenţi, au fost păstrate însă roabe pline cu ouă vopsite în diverse culori, dar şi o căruţă în miniatură, în care sunt ouă vopsite, toate fiind realizate din lemn.

Primarul Sucevei, Ion Lungu, spune că municipalitatea a alocat în acest an 50.000 de lei pentru decorarea oraşului, de Paşte.

În Suceava, se află şi cel mai mare ou tradiţional de Paşte din lume, omologat şi înregistrat de World Records Academy.

Oul uriaş este din fibră de sticlă şi a fost inaugurat în anul 2009, acum el fiind amplasat pe platoul Cetăţii de Scaun a Sucevei, în apropierea Muzeului Satului Bucovinean. Acest ou, decorat cu desene realizate pe autocolant, are o înălţime de 7,25 metri, diametru de 4,6 metri şi o greutate de 1,8 tone.

Galaţi - ouă roşii, iepuri şi elemente de iluminat festiv închiriate

În Grădina Publică şi Parcul Eminescu din Galaţi au fost amplasate figurine reprezentând ouă roşii sau iepuraşi, dar şi panouri cu o serie de simboluri specifice Paştelui.

Potrivit reprezentanţilor Primăriei Galaţi, sunt peste 35 de figurine, panouri ornamentale şi ornamente tridimensionale înfăţişând personaje şi simboluri specifice acestor sărbători. Elementele de iluminat festiv sunt închiriate de către Primărie de la SC Exclusiv Deco Lightning SRL, valoarea contractului fiind de aproximativ 127.000 de lei.

Iluminatul festiv de Paşte va fi funcţional până după praznicul Izvorului Tămăduirii, care este sărbătorit în prima zi de vineri după Înviere.

Iaşi - zeci de ouă gigant şi iepuraşi de un metru şi jumătate înălţime

Zeci de ouă gigant, precum şi figurine de un metru şi jumătate înălţime, reprezentând iepuri, au fost amplasate în centrul Iaşiului, pe pietonalul Ştefan cel Mare.

Între ornamentele aduse pe pietonalul din centrul oraşului este şi un ansamblu format dintr-o buturugă de cinci metri înălţime şi 18 metri în diametru şi 15 iepuraşi de 1,7 metri înălţime fiecare.

Tot în zona centrală, au fost amenajate două coşuri de 3,5 metri înălţime şi patru metri în diametru, cu ouă şi flori înăuntru, precum şi şase insule artizanale cu ouă vopsite având doi metri înălţime.

Pe pietonal se desfăşoară şi Târgul de Paşte, fiind amplasate în total 23 de căsuţe. De aici ieşenii pot cumpăra, printre altele, cozonac, pască, produse de patiserie, semipreparate din carne şi brânză, dar şi miere de albine. De asemenea, la târg se mai găsesc produse de artizanat, dar şi icoane şi ouă încondeiate.

Primăria Iaşi nu a comunicat bugetul alocat în acest an pentru sărbătoarea Paştelui, o parte dintre ornamente fiind utilizate şi anul trecut, bugetul alocat de municipalitate în 2014 ridicându-se la 35.000 de euro.

Vaslui - fără ornamente de Paşte. În schimb, Bârladul este decorat cu iepuri din sârmă în costume naţionale

Autorităţile locale din Vaslui nu au realizat, la fel ca şi în anii trecuţi, niciun fel de ornamente de Paşte, vasluienii putând să se bucure de astfel de ornamente festive doar în timpul sărbătorilor de Crăciun şi Anul Nou, când oraşul este, în mod tradiţional, îmbodobit în mod specific de iarnă.

În schimb, municipiul Bârlad a fost decorat pentru Paşte cu iepuri din sârmă îmbrăcaţi în costume naţionale, cu bannere stradale luminoase, precum şi cu o căsuţă în formă de ou, amplasată în târgul de Paşte din zona centrală a oraşului, toate aceste ornamente fiind cumpărate în ultimii ani.

Figurinele şi instalaţiile luminoase sunt amplasate în principal în zona centrală, unde, de altfel, se află şi zonele de promenadă.

Astfel, pe lângă iepuri din sârmă, cu înălţimea de până la trei metri şi unii îmbrăcaţi în costume naţionale, oraşul a fost decorat cu bannere stradale luminoase cu motive de Paşte, ale căror dimensiuni sunt de zece metri pătraţi.

"În total, avem zece iepuri şi 20 de bannere luminoase, o căsuţă în formă de ou cu motive florale, amplasată în târgul de Paşti din zona centrală, şi două lumânări uriaşe puse în faţa Bisericii Domneşti. Toate aceste decoruri sunt plăcute ochiului prin coloritul frumos pe timpul zilei şi al luminozităţii pe timp de noapte. Considerăm că este suficient pentru nivelul actual de dezvoltare al oraşului", explică şeful Serviciului de Gospodărire Comunală din cadrul Primăriei Bârlad, Olga Ungureanu.

Ea susţine că Primăria Bârlad nu a cheltuit acum niciun leu pentru achiziţionarea de decoruri pentru Paşte, acestea fiind cumpărate în anii din urmă.

Timişoara - Târgul de Paşte, deschis în Piaţa Victoriei. Anul acesta, fără iepuraşi vii

În Piaţa Victoriei, pe platoul din faţa Operei, pe lângă tradiţionalele căsuţe cu produse de Paşte, printre care obiecte de decor, produse alimentare şi jucării, reprezentanţii municipalităţii au amplasat şi un "cuib al Iepuraşului".

Acesta este împrejmuit cu un gard de lemn, iar în interior sunt aşezate ouă imense din gips şi carton, vopsite în culori vii. Lângă cuib, pe nişte băncuţe sunt aşezate figurine cu corp de om şi cap de iepuraş, confecţionate de asemenea din gips, carton şi material textil, figurine cu care copiii se pot fotografia.

Anul acesta, din cuibul tradiţional de la Târgul de Paşte lipsesc iepuraşii vii, Primăria luând această decizie după ce anul trecut mai mulţi iepuri au fost atacaţi de câinii vagabonzi din oraş.

Târgul de Paşte de la Timişoara este deschis în perioada 27 martie - 16 aprilie.

În alte oraşe din ţară precum Alba Iulia, Sibiu, Braşov, Buzău, Cluj-Napoca autorităţile au renunţat în acest an la ornamentele de Paşte, unele motivând fie lipsa banilor, fie că, în mod tradiţional, împodobesc oraşul cu precădere în perioada sărbătorilor de Crăciun şi Anul Nou.

La Arad, deşi nu a făcut pregătiri speciale de Paşte, Primăria a organizat, în centrul oraşului, în Piaţa Revoluţiei, Târgul de Primăvară, care a început în 28 martie şi se încheie în 15 aprilie. Astfel, au fost instalate câteva căsuţe din lemn, unde comercianţii vând alimente tradiţionale, dulciuri, jucării, obiecte de artizanat, antichităţi sau flori.

Nici la Sibiu autorităţile locale nu au instalat niciun fel de ornamente de Paşte.

Nici municipalitatea clujeană nu a amenajat oraşul în niciun an de Paşte, autorităţile locale susţinând că pentru această perioadă s-au concentrat întotdeauna pe curăţenie, şi nu pe amplasarea a diverse ornamente.

Spre deosebire de anii trecuţi, când zeci de ornamente de Paşte erau montate în Ploieşti, anul acesta, la fel ca în 2014, nu au mai fost aduse astfel de ornamente.

În schimb, primăriile unor oraşe mai mici din judeţul Prahova au decis să marcheze sărbătoarea Învierii Domnului folosind astfel de ornamente.

Astfel, staţiunea Buşteni va fi decorată şi anul acesta, la fel ca şi anii trecuţi, cu ouă colorate de diverse dimensiuni şi alte ornamente în formă de iepuri. Conform reprezentanţilor Primăriei, unele dintre decoraţiuni sunt mai vechi şi aparţin Primăriei, în timp ce altele sunt închiriate pentru această perioadă. Buşteni este singura dintre staţiunile de pe Valea Prahovei unde administraţia locală a amplasat decoraţiuni de Paşti pe domeniul public.

Şi în oraşul Mizil autorităţile locale au înfrumuseţat anul acesta oraşul cu decoraţiuni de Paşte. În plus, în faţa sediului Primăriei din centrul oraşului, a fost montată o scenă unde se va ţine ceremonia religioasă în noaptea de Înviere.

"Sunt lucruri care costă foarte puţin, dar care ajută, cred eu, ca fiecare dintre noi să simtă această sărbătoare extrem de importantă pentru creştini", a spus primarul oraşului Mizil, Emil Proşcanu.