REPORTAJ: Patzaichin, două canotci, zeci de bucureşteni, mult entuziasm - au cucerit o parte din Dâmboviţa - FOTO

Mergând de la Unirii spre Biblioteca Naţională a României, pe aleea ce însoţeşte cursul Dâmboviţei, ai parte de un traseu aproape pustiu pentru o zonă în plin centru al Capitalei: trecători mai deloc, doi-trei pescari şi cam tot atâţia oameni fără adăpost care dorm pe băncile amplasate cu vedere la râu.

În faţă, imobilul masiv din striclă al BNR domină priveliştea, la care, sâmbătă, după 10.00 dimineaţa, s-au adăugat două bărci pe apă, dar nu din cele ca în Cişmigiu, ci mai alungite, în care câte aproximativ zece oameni se plimbau între malul de la bibliotecă şi Podul Unirii. În capăt, de-o parte şi de alta a râului au fost suspendate steguleţe albe pe care se poate citi: "canotcă", "sport", "agrement", "zăvoi", "Rowmania" şi multe altele.

La capătul drumului, se vedea mai multă lume şi un mic ponton unde trăgeau cele două canotci să îi aducă înapoi pe mal pe vâslaşii de ocazie, cu mic cu mare zâmbind încântaţi de experienţă, şi să îi ia în plimbare pe ceilalţi care îşi aşteptau rândul, echipând copii cu veste de salvare şi cu aparatele foto pregătite.

Majoritatea au venit în familie, de la copii de până la doi ani, la oameni de peste 70 de ani, să se bucure de această ocazie de a se plimba cu canotca din Delta Dunării. Ambarcaţiunea uşoară şi zveltă din lemn a fost gândită de Ivan Patzaichin în urma experienţei competiţiilor, ca o combinaţie între canoe şi lotcă, şi făurită de meşterul Paul Vasiliu în propriul atelier din Tulcea, din 2010. Cei doi s-au aflat sâmbătă la cârma celor două canotci cu câte zece locuri, "Sulina" şi "Sf. Gheorghe", care, cu cea de-a treia soră - "Chilia", au fost plimbate în această vară pe Dunăre prin Viena, Bratislava şi Budapesta, revenind în septembrie la Tulcea, la Festivalul Internaţional al Bărcilor cu Vâsle Rowmania, iniţiat anul trecut în localitate, iar acum fiind aduse şi la Bucureşti.

"E o idee foarte bună. E păcat că n-avem astfel de sporturi de masă în Bucureşti, la câte lacuri are", a spus Virgil, în vârstă de 45 de ani, după plimbarea în canotcă cu băieţelul său de opt ani, care se antrenase şi la vâslă.

O tânără de 16 ani a venit cu mama ei de la Târgovişte, special ca să vâslească alături de Patzaichin, ea însăşi având acasă un kaiac. "Ies (cu kaiacul n.r.) când am ocazia cu tata, pe Lotru, pe unde apucăm", a spus ea, aşteptând să şi stea de vorbă cu Ivan Patzaichin.

"E o idee binevenită, mai ales pentru Bucureşti, unde totul e motorizat. Au adus natura în oraş, mai aproape", a spus şi Florentina, în vârstă de 38 de ani, venită cu fetiţa ei de cinci ani, care sărea în jurul ei, încântată după plimbare.

Mulţi dintre cei veniţi spuneau că au auzit de această iniţiativă abia vineri seară, în presă şi pe site-urile de socializare, şi şi-au adus copiii să se bucure de ocazie. "Am văzut aseară pe Facebook, am distribuit şi eu. De dimineaţă era frig, dar se strânsese lumea. Dacă s-ar face cel puţin în weekend, aş veni mereu", a spus şi Radu, de 35 de ani, venit cu fiul său.

Alţii apreciau evenimentul şi ca pe "o ocazie pentru bucureşteni să iubească Dâmboviţa" şi erau recunoscători pentru vremea bună. "E un eveniment cam unic în Bucureşti. Zona este frumoasă, trebuie să mai fie puţin curăţată", a spus Vasilica, în vârstă de 68 de ani, care a vâslit şi ea, aceasta fiind o veche pasiune a femeii originare din Constanţa.

"Are un potenţial foarte mare zona. E păcat să ai toată apa asta... Ideea e foarte faină, nu ştiu acuma dacă poate deveni o afacere sau măcar un lucru care să se susţină", a spus Mihai, ţinându-şi pe umeri băieţelul de doi ani şi jumătate.

"Dacă ar fi fost toată vara un eveniment din ăsta... E bine şi acum, poate e un început. Aşa mai atragem şi noi turişti. S-ar face o treabă dacă ar amenaja, e şi o imagine plăcută cu Casa Poprului", a spus şi Vasile, un domn de 59 de ani, precizând că a făcut canotaj şi a venit să îl vadă pe Patzaichin.

Ca o adevărată gazdă, Patzaichin i-a salutat călduros pe toţi cei veniţi să se bucure de plimbările în canotcă, a dat autografe, mai ales pentru copii, pe volumul de benzi desenate "Mila 23" al cărui protagonist este, şi a stat la poze. La rândul lor, cei veniţi erau bucuroşi să-i strângă mâna şi să-l felicite pe canoistul multicampion pentru toate demersurile sale.

Plimbarea cu canotca de sâmbătă nu a fost singurul scop al vizitei în Capitală, Asociaţia "Ivan Patzaichin - Mila 23" având în derulare un proiect amplu de reconvertire a zonei din jurul Bibliotecii Naţionale într-un spaţiu de cultură şi recreere, dar şi de promovare a ecoturismului pentru locuitorii şi turiştii Bucureştiului. Proiectul "Conectează-te la natură. Strategii de recucerire a urbanităţii" se desfăşoară de joi şi până pe 5 noiembrie la Biblioteca Naţională, unde au loc diverse evenimente artistice, dar şi conferinţe şi dezbateri pentru a pune în discuţie soluţii pentru recuperarea Dâmboviţei, "râul uitat al Capitalei".

Astfel, au fost aduşi la Bucureşti arhitecţi şi specialişti în urbanism din Ljubljana, Berlin, Praga, Viena, pentru a prezenta proiecte prin care cursurile de apă din aceste oraşe au ajuns să fie exploatate cu succes, ca spaţii publice şi puncte de interes pentru locuitori şi turişti. Potrivit organizatorilor, şi la Ljubljana mult timp n-au făcut nimic pe râul din oraş, Ljubljanica, până a venit un birou de arhitectură şi a făcut un mic ponton, apoi au venit şi altele, iar în patru ani au transformat cu totul cheiurile.

Asociaţia "Ivan Patzaichin - Mila 23" urmăreşte iniţierea unui astfel de demers la Bucureşti, dar şi să implice alţi actori - autorităţile locale, Biblioteca Naţională, artişti - să vină cu proiecte pentru transformarea zonei din jurul bibliotecii şi a acestei porţiuni din Dâmboviţa, într-una primitoare, unde să aibă loc evenimente, iar oamenii să vină pentru artă, sport şi recreere.

Un prim pas va fi lansarea unui concurs de proiecte de design pentru amenajarea cheiurilor Dâmboviţei în această zonă, dar şi amplasarea unor mici insule pe ochiul de apă, care vor reprezenta destinaţii de ecoturism din România.

"Lansăm pe 2 noiembrie un concurs internaţional pentru artişti designeri şi le dăm ca temă diverse arii protejate din ţară care vor fi reprezentate sub formă de insulă sau pe uscat", a declarat Ivan Patzaichin, adăugând că în fiecare an vor fi propuse alte zone. "Omul se va opri la o insulă şi va descoperi Delta, Maramureşul, Cazanele de la Dunăre, Cheile Bicazului şi altele. Lumea va putea veni şi să citească o carte, să stea pe o bancă deasupra apei. Să vedem cum văd şi artiştii...", a mai spus Patzaichin, exprimându-şi speranaţa ca zona să capete o nouă faţă permanent de la 1 mai anul viitor.

(Material realizat de Laura Mitran, laura.mitran@mediafax.ro)