REPORTAJ: Pet-urile, sursa de existenţă a câtorva familii din Arad care concurează firma de salubritate - FOTO

Arădenii care caută printre ruine pentru a recupera fier vechi sunt tot mai puţini, pentru că şi fierul este tot mai greu de găsit, plasticul devenind noua marfă care poate să le asigure existenţa micilor reciclatori din oraş.

Câteva familii de la marginea marilor cartiere reuşesc să adune sute de lei pe lună de pe urma pet-urilor pe care le adună de pe străzi, din parcuri, de pe marginea drumurilor naţionale, de pe malul Mureşului sau din Pădurea Ceala, unde arădenii ieşiţi la picnic lasă în urmă cantităţi mari de ambalaje din plastic.

Printre cei care îşi câştigă existenţa din această activitate se numără şi Gabi (35 de ani), un arădean care a rămas fără loc de muncă în urmă cu un an. A lucrat într-o echipă de zidari şi zugravi care au ales să meargă în Spania, însă el nu a vrut să-şi abandoneze în ţară cei patru copii pe care-i are, cel mai mic în vârstă de numai trei ani.

"Am căutat să mă angajez, dar nu am găsit nimic, decât munci ocazionale, ciubucuri în construcţii. Am şcoală profesională de construcţii, nu am putut să fac liceul că lucrez de la 15 ani, că am fost o familie numeroasă, cu nouă fraţi şi eu cel mai mare, aşa că a trebuit să-i ajut pe ceilalţi. Singura soluţie ca să nu mă apuc de furat a fost să bat străzile, să adun pet-urile pe care le aruncă oamenii la tot pasul", spune Gabi.

El şi soţia au propria casă, situată la marginea cartierului Faleza Sud, lângă râul Mureş şi Pădurea Ceala. Cei doi spun că locul în care stau le conferă avantajul de a avea "trei surse de aprovizionare" cu flacoane din plastic.

"Pentru asta trebuie să ne trezim la patru sau cinci dimineaţa că şi aici e concurenţă. Vin unii din alte cartiere că se ştie că aici, la pădure, sunt multe ambalaje aruncate. Şi Mureşul aduce sute de sticle şi le lasă pe mal. Tot la trei zile dacă mergem şi culegem, avem ce găsi, că noi facem curat, iar oamenii aruncă din nou", spune Angela, soţia lui Gabi.

Cu ajutorul unui cărucior special confecţionat, cei doi soţi adună câteva sute de flacone pe zi, câştigând 20-30 de lei pentru ele.

La o distanţă de câţiva kilometri, în cartierul Confecţii, pensionarul Ilie Pravăţ (64 de ani) îşi completează venitul de 740 de lei prin reciclarea plasticului. Îl cunoaşte tot cartierul şi unii îi aduc sacii cu pet-uri direct acasă, decât să le lase la container.

"De doi ani fac treaba asta că pensia nu-mi ajunge. Nu câştig o avere, dar pun deoparte pentru lemne la iarnă şi medicamente. Le vând cu 25 de bani kilogramul, altă dată mai puţin. Că nu le duc eu la firmă, că nu am cu ce, vine o maşină şi le ia de acasă, un intermediar care are firmă, aşa că mai câştigă şi el, că vinde şi cu 40 de bani", spune bărbatul, care a lucrat 27 de ani la o fabrică de textile din oraş.

La marginea fiecărui cartier din Arad există astfel de "culegători", fapt care, spun reprezentanţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM), ajută la menţinerea curăţeniei.

"Nu avem o situaţie a cantităţilor pe care le adună aceşti oameni, dar ei contribuie în mod evident la ecologizare, mai ales pe spaţiile verzi. Pentru noi, ar fi mai bine să nu aibă ce găsi, dar din păcate există mai mulţi oameni care nu respectă regulile bunului simţ decât cei care reciclează pentru un mic câştig", a declarat directorul executiv al APM Arad, Dana Dănoiu.

Totuşi, micii reciclatori nu ajung peste tot, cum ar fi parcurile din centrul oraşului, şi asta pentru că pe aici patrulează mai des poliţiştii locali, care au devenit spaima acestor oameni.

"Sunt cea mai mare problemă a noastră, ne vânează efectiv. Spun că, dacă ne mai prind că strângem pet-uri, ne amendează sau ne bagă la furt. E absurd să ne acuze că furăm nişte deşeuri aruncate la întâmplare, că doar nu sunt proprietatea nimănui", spune Gabi, care a avut de multe ori probleme cu poliţiştii locali.

De cealaltă parte, reprezentanţii Poliţiei Locale afirmă că nu strângerea deşeurile aruncate pe străzi e o problemă, ci faptul că unii "culegători" iau pet-urile direct din containerele speciale aflate în proprietatea operatorului local de salubritate sau chiar direct din faţa porţilor oamenilor, care le pregătesc în saci speciali asiguraţi tot de firma respectivă.

"Din păcate, avem şi cazuri de distrugere a containerelor cu materiale reciclabile sau furtul acestora. Nu dorim ca acest fenomen să ia amploare", a declarat purtătorul de cuvânt al Poliţiei Locale Arad, Nicoleta Belean.

Directorul operatorului de salubritate care are contract cu municipalitatea, Ciprian Tripa, spune că deşeurile reciclabile sunt proprietatea firmei, de vreme ce asigură populaţiei logistica necesară pentru sortarea materialelor.

"Am sesizat Poliţia Locală în astfel de cazuri pentru că noi, prin logistica pe care o asigurăm, facilităm colectarea selectivă a deşeurilor. În baza contractului cu municipalitatea, avem chiar obligaţia colectării selective. Apar zilnic aceşti culegători de deşeuri care fură direct sacii cu pet-uri lăsaţi de populaţie în faţa porţii. Noi asigurăm gratuit aceşti saci, pe cheltuiala noastră. Avem şi containere speciale, în formă de clopot, care au fost vandalizate, distruse încuietorile doar pentru a se recupera din ele materiale", spune Ciprian Tripa.

Firma pe are o conduce are la Arad şi o fabrică de sortare a deşeurilor, care valorifică materialele. În aceste condiţii, directorul firmei recunoaşte că aşa-zişii culegători le fac concurenţă, ducând materialele la alte firme de reciclare.

"Este oarecum jenant, într-adevăr, să reclami aceşti oameni pentru că ne fură nişte deşeuri, dar realitatea este că vorbim de furt, câtă vreme sunt luate din containerele ce ne aparţin sau cu sacii galbeni asiguraţi de noi. Mai greu e de dovedit, pentru că suspecţii se debarasează rapid de corpul delict, adică acel sac inscripţionat, personalizat de firma noastră", mai spune directorul companiei.

În Arad, sunt câteva firme mari de recuperare a materialelor reciclabile. Doar la staţia de sortare a operatorului de salubritate se reciclează nouă tone pe oră, şase zile pe săptămână. În cazul plasticului, staţia reciclează aproape 100 de tone pe lună, din care jumătate sunt pet-uri.

În oraş mai există o fabrică unde se regranulează plasticul, reciclând o mie de tone pe lună. Aici, pet-urile se cumpără cu 30 de bani kilogramul, flacoanele fiind aduse de mici firme, care le cumpără direct de la "culegători".

(Material realizat de Marian Buga, marian.buga@mediafax.ro)