REPORTAJ: Prima zi de şcoală în centrul şi la marginea Capitalei - condiţii diferite, aceleaşi emoţii

Pe străzile din apropierea şcolilor, deja de la ora 8.00 se vedeau copii cu părinţi, frumos îmbrăcaţi, şi se auzeau din aceste grupuri discuţiile legate de începerea şcolii: "Şi dacă se ia cineva de tine, îi spui la doamna, că ea tre' să găsească dreptatea", îi explica o mămică fetiţei sale, care îi povestea o întâmplare la care fusese martoră şi în care fuseseră implicaţi mai mulţi copii.

La Şcoala Generală nr. 3 din Sectorul 1 al Capitalei, atmosfera începutului de an a fost animată mai mult de părinţii copiilor care au început clasa I sau pregătitoare. Festivitatea a început pentru cei mici la ora 10.00, după ora la care s-au prezentat ceilalţi elevi mai mari.

Fiecare copil a venit însoţit de minim doi adulţi, în unele cazuri în jurul unui copil fiind cinci-şase adulţi. Cei mai mulţi dintre boboci au venit îmbrăcaţi în uniformă şi aveau buchete de flori pentru "doamna", aşa cum puteai auzi din trei în trei secunde printre ei.

Ceremonia a avut loc în curtea interioară a şcolii, după discursul introductiv bobocii fiind conduşi către clase, acolo unde îi aşteptau cele trei manuale.

În timp ce micii şcolari îşi găseau locul în clasă, părinţii discutau despre obligativitatea uniformelor şi aşezarea în bănci, calitatea gresiei de pe holuri sau activităţile neincluse în programa şcolară.

Începutul de an şcolar la Şcoala nr.3 "Nicolae Titulescu" a fost unul lipsit de evenimente, extravaganţă, lux sau oficialitate, bunul simţ şi modestia fiind elementele de bază ale celor aproape 60 de minute petrecute înaintea sunetului de clopoţel. Emoţiile nu au lipsit, iar cele ale părinţilor le-au depăşit cu mult pe cele ale copiilor.

La Şcoala nr. 56 "Jose Marti" din Sectorul 2, foarte aproape de Piaţa Iancului, una dintre cele pentru care ar opta mulţi bucureşteni, anul şcolar a debutat cu un "târg cu oferte de after-school şi cursuri de limbi străine", părinţii fiind asaltaţi înainte de intrarea în curtea şcolii de persoane care împărţeau fluturaşi.

Cursuri de limba germană pentru copii de la patru ani şi până la terminarea liceului, cursuri de limbă engleză în particular, after-school-uri cu cele mai diverse oferte, de la masă şi transport incluse, până la servicii de "before school" pentru elevii din clasele V-VIII şi chiar programe de vară sau de weekend, astfel încât orice familie să poată găsi o soluţie atât timp cât are şi banii necesari.

Părinţii şi bunicii, cei mai mulţi îmbrăcaţi în costume, echipaţi cu ghiozdanele multicolore ale copiilor, cu camere video şi foto, precum şi cu buchete de flori, nu refuzau niciun pliant care le era fluturat în faţă în drumul spre şcoală.

Uniforma de culoare roşie, aleasă de către şcoală, nu a fost purtată în prima zi decât de o parte dintre elevi, însă aproape toţi erau îmbrăcaţi corespunzător pentru o astfel de festivitate.

La fel de pregătite erau şi ţinutele copiilor care au început, luni, clasa pregătitoare, mulţi dintre ei crezând însă că toată pregătirea de dimineaţă a fost pentru un popas la locul de joacă de lângă şcoală.

Sobrietatea începutului de an şcolar şi-a pus amprenta mai mult pe cadrele didactice şi pe părinţi, agitaţia copiilor neputând fi oprită nici în timpul intonării imnului de stat, nici în timpul mesajelor transmise de conducerea şcolii, de prefectul Capitalei sau de inspectorul general şcolar, care le spuneau că vor învăţa în clase complet renovate şi dotate cu aparatură de ultimă generaţie.

Veselia celor mici, înscrişi în clasa pregătitoare, a dispărut în momentul în care au început să fie strigaţi în careu şi împinşi de la spate de către părinţi. Nici măcar podul de flori, făcut de către colegii mai mari pentru prima intrare în şcoală a elevilor din clasa pregătitoare, nu a reuşit să le redea entuziasmul cu care au venit la şcoală.

În clasele dotate cu câte o plasmă, cu mobilier nou, aşezat în semicerc, şi decorate cu personaje din desene animate şi cu tablouri cu cele patru anotimpuri, despărţirea de părinţi a fost şi mai dificilă, aceştia reuşind cu greu să-i convingă pe cei mici că trebuie să rămână acolo.

De altfel, cei mai mulţi părinţi au ales să rămână în parcul din faţa şcolii până la terminarea programului, fiecare povestind la telefon cum a decurs prima zi de şcoală.

În Sectorul 5, la Şcoala nr. 124 "Voievodul Mihai" din Rahova, copii, părinţi şi bunici erau adunaţi în curtea interioară, care are şi rolul de teren de sport. De altfel, primul lucru remarcat de părinţi în privinţa condiţiilor din şcoală a fost asfaltarea terenului de sport, care până în acest an şcolar fusese acoperit de pietriş.

Părinţii s-au declarat mulţumiţi de aspectul şcolii, dar mai ales de cadrele didactice care predau aici. Mai multe mămici venite cu copii la clasa pregătitoare şi având şi copii mai mari, în clasa a II-a sau a III-a spuneau că au ţinut să-i aducă şi pe cei mici la această şcoală, pentru că "e bine".

În curtea şcolii este un mic chioşc de unde copiii îşi pot lua în pauze gustări, dar nu neapărat din cele sănătoase, având în ofertă şi chipsuri şi sucuri.

Problema rămasă însă de-a lungul anilor şi aflată pe buzele tuturor o reprezentau toaletele pentru copii, amplasate într-un mic corp separat de clădirea şcolii. "Iarna e multă zăpadă şi trebuie să iasă să meargă la toaletă", "E periculos, pot să alunece", "Profesorii au înăuntru baie" spuneau mamele. Unele ştiau că problema e în curs de rezolvare, urmând să fie instalate toalete şi pentru copii în interiorul şcolii, altele erau nemulţumite pentru că nu s-au luat măsuri în acest sens.

La nu mult timp după intrarea în clase, o învăţătoare cu un grup de fetiţe de clasa I se îndreptau spre toalete pentru o mică instrucţie de prima zi: aveţi aici WC-urile, nu vă aşezaţi pe ele, nu se ating, când terminaţi trageţi apa, vă spălaţi pe mâini, şi aşa mai departe. Toaletele, chiuvetele, podeaua şi pereţii, acoperiţi cu plăci mari de gresie şi faianţă, toate erau curate, deşi becurile nu se aprindeau şi lumina de afară nu era suficientă. Potrivit părinţilor, băile arată aşa tot anul şi sunt curate şi după prânz, când vin să-şi ia copiii de la şcoală.

Sălile de clasă arată şi ele bine - lambriuri şi bănci lustruite, parchetul mai vechi, termopane la ferestre şi pereţii decoraţi cu picturi ale copiilor, în culori vesele. La clasa pregătitoare, pe tabla neagră erau puse picturi cu curcubee şi flori, iar în mijloc scria "Bun Venit la Şcoală! Clasa 0".

În această şcoală, toţii copiii trebuie să aibă o ţinută în alb - bluză sau cămaşă - şi negru - pantalonii sau fusta. Părinţilor le place ideea, mai ales că pot alege ei hainele. Sunt scumpe, sigur, la ele se mai adaugă şi echipamentul de sport, care se mai rupe, iar în curând vor trebui luate şi încălţări de iarnă, remarcă îngrijorată mămica a doi copii din clasele I - IV. Iar din rechizite s-a cumpărat strictul necesar, ghiozdanul, caietele obişnuite şi penarul, dar greul de azi începe. Au primit manuale, dar multe sunt ponosite, aşa că trebuie cumpărate şi acestea. La ţinuta în contrast se adaugă insigne colorate diferit pe clase, cu numele şi clasa elevului.

Micuţii de la clasa zero au venit îmbrăcaţi mai puţin sobru, fetiţele au avut părul prins cu banderole, clame sau vechile pampoane colorate. S-au aşezat destul de veseli în băncile dispuse în trei semicercuri concentrice, iar părinţii, emoţionaţi, le fac fotografii. Doamna învăţătoare le-a adus bomboane şi le-a pregătit ecusoane cu un căţel dalmaţian imprimat alături de numele fiecăruia, apoi a făcut prezenţa, iar cu excepţia unui băieţel care îşi ţinea mâinile peste faţă şi răspundea plângând, copiii au spus "prezent" tare şi clar. Învăţătoarea le-a vorbit apoi părinţilor despre ce urmează: programa nu diferă mult de cea de la grădiniţă, dar copiii vor fi responsabilizaţi să vină în fiecare zi, pentru că altfel primesc absenţe. În rest, nu au grija notelor sau calificativelor.

Sunt două clase pregătitoare în această şcoală, cu puţin peste 20 de elevi fiecare, ce împart aceeaşi sală, o clasă de la 7.30 la 10.30 şi cealaltă de la 10.30 la 13.30.

Învăţătoarea a pregătit o listă cu materialele de care are nevoie fiecare elev, cele mai multe fiind pentru pictură şi lucru manual. Foarfeca trebuie să taie bine, pentru că, dacă rupe, copilul va fi dezamăgit de rezultat, scrie în listă. Vor lipi pe caiete cu foaie velină textele cântecelor şi poeziilor pe care trebuie să le înveţe, vor avea caiet de lucru şi pentru acasă, dar au de adus la şcoală şi plastilină, un joc de construcţie sau un puzzle şi o jucărie. Pentru a doua zi de şcoală însă vor fi suficiente un caiet cu foaie velină şi o carte de colorat cu creioane, alături de ce vor avea de adus în fiecare zi - un carneţel pentru corespondenţa dintre învăţătoare şi părinţă - numit "Poştaş" - şi pachetul de mâncare, cu ştergar pentru a acoperi banca în timpul mesei.

Fondul clasei s-a stabilit la 30 de lei, ar trebui luată o mochetă, dar şi materiale didactice, care nu au fost trimise de la minister, aşa cum s-a spus. E nevoie de bandă pentru scris cifre şi litere pe tablă, tuburi de tempera, foarfece şi perforatoare cu model, abilităţile practice părând să ocupe un loc important în programă, smiley face-uri, CD-uri cu animalele sălbatice şi domestice, de exemplu, videoproiector, însă un laptop va exista la sală, pus la dispoziţie de şcoală.

"Dar de la minister n-a venit nimic", subliniază învăţătoarea, adăugând că orice mai pot aduce şi părinţi e binevenit. Mai doreşte să cumpere nişte perniţe pe care copii să se aşeze în faţă, la "întâlnirea de dimineaţă", fiind mai dificil de mutat scaunele de la bănci. La cheltuieli se adaugă şi nişte caiete speciale, care costă 52 de lei.

Părinţii mai primesc de la învăţătoare şi nişte chestionare, unde au de bifat informaţii legate de relaţiile şi atmosfera din familie, personalitatea copilului, felul în care îl abordează părinţii când e supărat, cum interacţionează cu alţi copii şi de făcut ce recomandări consideră.

Părinţii au păreri împărţite despre noua clasă zero. O mămică a spus că ar fi vrut să îl mai ţină pe cel mic la grădiniţă, că nu i se pare pregătit pentru şcoală, o alta consideră că "ei ştiu deja, că sunt isteţi" şi este mulţumită că nu trebuie să mai plătească cei 250 de lei pe lună la grădiniţă. Iar materialele pentru clasă cerute nu diferă prea mult de cele care se cereau la grupa pregătitoare de la grădiniţă. "Şi-apoi, tot ce luăm e pentru ei", a mai spus femeia.

Cele două învăţătoare de la clasele pregătitoare sunt optimiste în privinţa acestei prime generaţii. Una spune că şi-a exprimat dorinţa de a exista o astfel de clasă cu ani în urmă, discutând cu directoarea şcolii, pentru că se simţea nevoia unui "an de adaptare". Aşa că s-a bucurat să preia una dintre clasele zero de la şcoală, având în plus şi clasa a III-a. Cealaltă, învăţătoare şi la clasa a IV-a anul acesta, nu şi-a dorit neapărat clasa zero, dar a răspuns solicitării conducerii şcolii, având şi dublă calificare, pentru învăţământ primar şi preşcolar. Nu a fost simplu: au făcut cursuri de perfecţionare, au susţinut interviuri şi au avut întâlniri cu părinţii înainte de începerea şcolii.

"De două săptămâni mă întâlnesc cu părinţii", a precizat învăţătoarea. Despre copiii de la clasă, care au majoritatea şase ani împliniţi, crede că sunt "foarte isteţi" şi destul de dezvoltaţi pentru a se obişnui cu atmosfera de la şcoală.

Începerea noului an şcolar a continuat tradiţia anilor trecuţi, în aceeaşi atmosferă festivă clopoţelul a sunat pentru a chema în săli şcolari noi şi vechi.

(Material de Roxana Alexe,Aurelia Alexa,Laura Mitran; roxana.alexe@mediafax.ro,aurelia.alexa@mediafax.ro,laura.mitran@mediafax.ro  )