REPORTAJ: Românii şi maghiarii din Covasna, preocupaţi mai degrabă de viaţa de zi cu zi decât de posibilele tensiuni din secuime

În contextul "războiului declaraţiilor" pe tema Ţinutului Secuiesc din ultima perioadă, din care nu au lipsit referirile la Kosovo, la conflicte interetnice, oamenii "de rând" din Covasna, români şi maghiari deopotrivă, critică faptul că află despre "posibile tensiuni" în secuime de la Bucureşti şi se declară preocupaţi de probleme vieţii cotidiene.

Un vânzător din Sfântu Gheorghe, Laszlo, se uită nedumerit când este întrebat despre eventuale tensiuni între români şi maghiari.

"Doamnă dragă, ce tensiuni? Poate la Bucureşti, între politicieni. Ei încearcă să creeze tensiuni, e o campanie politică, nimic mai mult", răspunde bărbatul, după care, zâmbind, explică faptul că, în zonă, Janos şi Ioan se mai ceartă probabil, dar pentru o femeie.

Covăsneanca Ica, bugetară, se declară indignată că "află" de la televizor ce s-ar putea întâmpla în secuime. "Pe noi nimeni nu ne întreabă ce dorim şi cum trăim? Circ a fost, acum să vină şi pâinea", spune ea.

Întrebată dacă este nevoie de autonomie, ea răspunde cu un "da" hotărât, adăugând "dar nu cu orice preţ". "Susţin ideea autonomiei, consider că este nevoie de ea, dar nu cu orice preţ. Cei de la UDMR sau alţi politicieni, români şi maghiari deopotrivă, nu pe pielea noastră să încerce să câştige puterea... Aţi văzut un proiect concret până în prezent cu privire la autonomie? Eu nu, doar vorbe....atât, nimic mai mult", spune Ica.

Cât despre declaraţiile cu privire la Kosovo, ea afirmă: "Independenţă să fie în Parlamentul României, adică politicienii să devină independenţi de noi toţi, oamenii de rând, că oricum trăiesc într-o lume paralelă". Nici ea nu crede că ar exista tensiuni între românii şi maghiarii de rând, dar atrage atenţia că politicienii, în urma unor declaraţii iresponsabile, ar putea pune în pericol convieţuirea paşnică.

O profesoară româncă, născută în Sfântu Gheorghe, Maria, este de părere că subiectul secuimii, al relaţiilor interetnice, a fost exacerbat de politicienii din Bucureşti, antrenaţi de cei din zonă, care îşi apără ideile şi vor să îşi câştige electoratul, dar astfel au făcut rău zonei.

"Noi am mai trecut prin astfel de etape, nu au venit investitorii aici, au ocolit zona, considerând că este una cu un potenţial conflict interetnic. Iar în ceea ce priveşte convieţuirea de zi cu zi, eu consider că la nivelul omului de rând nu se înregistrează tensiuni. Însă cred, de asemenea, că în caz de forţă majoră se poate găsi un român verde şi un maghiar iute, care să arunce o scânteie. Confortabil nici maghiarii, nici românii nu ne simţim în momentul de faţă, pe fondul acestor discuţii care se poartă la Bucureşti, mai mult decât în secuime", susţine Maria.

Pe de altă parte, profesoara povesteşte că în ultimele zile a primit mai multe telefoane de la prieteni, rude din ţară, care i-au spus că sunt gata să vină în zonă ca să îi apere pe români. "Nu mi-e frică, ca româncă, în această zonă, dar ar trebui cel puţin să-mi asigur casa pentru că se poate găsi un nebun care să vină să-mi facă rău şi mie, ca româncă, dar şi un român care să-i facă rău unui maghiar. Eu, ca româncă, cred că întotdeauna voi avea un prieten maghiar, care să vină lângă mine, şi noi avem prieteni maghiari pe care să-i avem în casa noastră", explică Maria.

Andrei lucrează în domeniul comunicării, dar nici el nu simte că ar exista tensiuni între români şi maghiari.

"La nivelul oamenilor de rând nu simt acest lucru, am şi prieteni unguri, şi români. În schimb, consider că sunt iresponsabili politicienii, mai ales cei din Bucureşti, care se trezesc «Vai, ce e în secuime»", spune el.

Andrei îi critică şi pe politicienii maghiari că nu comunică şi cu comunitatea românească atunci când vine vorba despre autonomie. "Ar trebui să ne explice foarte clar ce va însemna pentru noi, românii, dacă aici va fi autonomie? Normal că nu dorim autonomie, dacă nici nu ştim ce ar însemna...", spune el.

Jutka, o tânără mamă, consideră că nu există tensiuni în zonă, dar adaugă că nu este exclus ca, la nivel individual, "să iasă scântei", dacă politicienii din Bucureşti fac tot felul de declaraţii. "Majoritatea politicienilor, a jurnaliştilor de la Bucureşti au devenit experţi în problema secuimii, dar îi întreb: când au fost ultima oară aici?", spune Jutka.

Ea este de părere că judeţele Covasna, Harghita şi Mureş ar trebui să facă parte din aceeaşi regiune, altfel s-ar putea declanşa mari nemulţumiri în rândul maghiarilor. "Consider că, dacă se atinge de Ţinutul Secuiesc, nu este exclus ca maghiarii să iasă în stradă, dar noi întotdeauna am manifestat paşnic", conchide ea.

(Reportaj realizat de Kiss Edit, corespondenti@mediafax.ro).