REPORTAJ - Sibiu: Elevi înghesuiţi într-un imobil din 1891 în timp ce clădirea noii şcoli stă nefolosită - FOTO

În anul 2008, Ministerul Educaţiei a decis includerea satului Rusciori din comuna Şura Mică, judeţul Sibiu, într-un program naţional care viza construirea de unităţi de învăţământ şi urma să aloce 1,6 milioane de lei pentru ridicarea unei şcoli noi în sat.

Lucrările au început, însă după aproximativ un an Ministerul Educaţiei a stopat alocarea banilor. În speranţa că banii de la Bucureşti vor veni până la urmă, constructorul a continuat lucrările, acestea fiind plătite treptat, de Primărie, până la un punct, însă.

GALERIE FOTO

"Şcoala noastră veche a fost retrocedată, în sat avem tot mai mulţi copii, iar rezultatele la învăţământ au fost destul de bune, aşa că satul Rusciori întrunea condiţiile pentru ca ministerul să decidă că este nevoie de o nouă clădire. Proiectul iniţial a fost de vreo 1,6 milioane de lei, dar în timp, din cauza inflaţiei şi a creşterii preţurilor, s-a ajuns la circa 1,8 milioane de lei. Ministerul a plătit, până prin 2009, aproximativ 900.000 de lei, iar apoi plăţile s-au oprit. Noi, Consiliul Local, am început să plătim lucrările care s-au tot făcut, în ideea ca lucrările realizate până atunci să nu se degradeze şi cu speranţa că banii vor veni de la minister. Am ajuns să băgam 850.000 de lei din bugetul local şi atunci nu am mai putut", a declarat corespondentul MEDIAFAX viceprimarul comunei Şura Mică, Valentin Ristea.

Noua şcoală, modernă şi finalizată, înconjurată de buruieni

Autorităţile locale au reuşit să finalizeze clădirea noii şcoli în urmă cu mai bine de un an. Ea are mai multe săli de clasă mari, spaţioase, luminoase, curate şi zugrăvite în alb. Există, de asemenea, toalete cu faianţă şi gresie, iar toată clădirea are geamuri termopan. În curte însă, buruienile depăşesc înălţimea unui om, iar clădirea stă încuiată. I-ar mai trebui apă, gaz şi energie electrică pentru a putea fi dată în folosinţă, însă nu mai sunt bani.

Clădirea noii şcoli este nemobilată pentru că nu există bani pentru bănci, scaune sau dulapuri noi. Au fost instalate calorifere, dar care nu au la ce să fie racordate în lipsa centralei termice, chiar dacă în localitate există gaz curent. Primăria n-a avut însă bani să tragă conducta până în curtea şcolii şi ar trebui introdusă ţeavă pe o distanţă de circa 50 de metri.

Băile, amenajate cu faianţă şi gresie, aşteaptă, de asemenea, să fie dotate, în timp ce corpurile de iluminat au fost montate în toată clădirea.

Constructorul clădirii, Gheorghe Pătru, spune că dacă imobilul mai stă o iarnă neîncălzit va începe să se degradeze.

"Noi am acoperit clădirea ca să conservăm ce este aici. Dar a stat doi ani fără acoperiş şi cărămida a fost udată. Acum, dacă nu se montează cel puţin centrală termică, având în vedere că spaţiul nu va fi aerisit şi nu va fi încălzit, va începe să se degradeze, se va face mucegai. Se vor strica acoperişul, plafoanele, chiar dacă noi am ales un material pentru tavane care este destul de rezistent. E păcat că s-a ajuns în stadiul ăsta şi pentru câţiva bănuţi să nu se dea în folosinţă", afirmă Gheorghe Pătru.

Viceprimarul Valentin Ristea adaugă că, în proiectul iniţial, datoria Consiliului Local era să realizeze un drum de acces către şcoală, racordul la utilităţi, să amenajeze curtea şcolii şi să împrejmuiască locul.

"Suma totală care ar mai fi necesară pentru ca această clădire să poată fi dată în folosinţă este de 630.000 de lei. Noi însă am băgat deja aici toţi banii pe care i-am avut, mai mulţi decât aveam prevăzuţi pentru acest proiect, iar acum nu mai avem. Suntem prinşi în alte proiecte mari - reabilitare de drumuri, apă şi canalizare în toată comuna - şi nici pentru acestea nu avem toţi banii. Comuna este mică şi nu există alte resurse financiare. Dacă autorităţile de la Bucureşti ar aloca ceva bani, am putea muta aici toţi copiii din ciclul primar şi de la grădiniţă. Nu mai trebuie să ne dea cei 850.000 de lei pe care i-am plătit noi, dar să aloce bani pentru ce mai este necesar", spune viceprimarul.

În ultimii ani, autorităţile locale şi conducerea şcolii au trimis zeci de adrese la Prefectura şi Consiliul Judeţean Sibiu, la Inspectoratul Şcolar, dar şi autorităţilor de la Bucureşti, în special Ministerului Educaţiei, pentru a prezenta situaţia şi a cere bani pentru finalizarea investiţiei.

Cursurile primare - într-o clădire veche din 1891, cele de grădiniţă - la dispensar

Elisabeta Răulea, directoarea şcolii din Şura Mică, de care aparţine unitatea din Rusciori, afirmă că, în timp ce clădirea noii şcoli stă şi se degradează nelocuită, 54 de copii se vor înghesui, începând de luni, într-o clădire veche din 1891, iar copiii de grădiniţă - 27 la număr - vor face cursuri într-o încăpere din dispensar.

"În clădirea nouă, parterul este pentru grădiniţă, cu vestiare, cu săli de clasă, cu toalete, iar etajul pentru ciclul primar. Elevii de clasele V-VIII merg la Şura Mică. Pentru că această clădire nouă nu e gata, vom începe şcoala tot în vechea clădire, deşi este al cincilea an când le tot promit oamenilor din sat că poate începem în casă nouă. Vor spune că sunt mincinoasă, dar chiar nu ţine de noi. În clădirea veche am făcut tot ce am putut ca să începem cu bine anul şcolar, dar încăperile sunt mici, podeaua este mucegăită, toaleta este din lemn, fără apă curentă, în curtea şcolii", explică Elisabeta Răulea.

Ca să mai asigure încălzirea claselor şi să acopere mucegaiul din podele, angajaţii şcolii au pus covoare pe jos. Este imposibil însă să ascunzi vechimea scândurilor din podea, care trosnesc la fiecare pas. Podelele sunt înnegrite de vreme şi, chiar dacă ar fi schimbate, pământul de sub ele e umed şi plin de mucegai, iar cărămizile din structura clădirii sunt degradate din cauza vechimii.

Interiorul sălilor a fost zugrăvit recent şi e curat. Geamurile, curate şi ele, sunt mici, iar lumina nu pătrunde cât ar trebui în săli. Atmosfera este întunecoasă, umedă şi închisă, specifică clădirilor foarte vechi.

Din lipsă de spaţiu, cancelaria a fost amenajată pe un hol, iar în fosta cancelarie se vor desfăşura cursurile clasei pregătitoare. În sezonul rece, clădirea este încălzită cu sobe cu lemne.

Elisabeta Răulea spune că, în total, 120 de copii din Rusciori merg la şcoală, dar 54 învaţă în localitate şi ceilalţi sunt transportaţi la şcoala din centrul comunei.

Potrivit datelor ultimului recensământ, în localitatea Rusciori peste 80 la sută din populaţie este de etnie romă, iar natalitatea este în creştere.

"Chiar dacă în alte sate mici numărul copiilor de şcoală scade, la Rusciori nu este aşa. Aici numărul copiilor este în creştere, iar interesul lor pentru şcoală a crescut în ultimii ani, datorită dascălilor pe care-i avem aici şi care au pus suflet în ceea ce fac", afirmă viceprimarul Valentin Ristea.

Şcoala veche din Rusciori, în care copiii vor începe luni cursurile, nu a avut autorizaţie sanitară în ultimii cinci ani, iar autorităţile locale au fost anunţate că nu va primi nici în acest an. Clădirea a fost retrocedată unei organizaţii a etnicilor germani, însă cursurile primare continuă să se desfăşoare acolo, fără a se plăti chirie.

Potrivit datelor oferite de reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Sibiu, în judeţ sunt 355 de unităţi de învăţământ, din care 21 nu au deocamdată autorizaţie sanitară. Oficialii ISJ nu au putut preciza câte dintre aceste unităţi sunt dintre cele care nici nu vor fi autorizate pentru că nu întrunesc condiţiile necesare.