REPORTAJ - Singura fabrică de sarmale din ţară: Zeci de tone de sarmale făcute la Gheorgheni ajung de sărbători în Suedia, Spania sau Ungaria - FOTO

La fabrica din Gheorgheni, judeţul Harghita, producţia de sarmale este o activitate sezonieră, care începe în octombrie şi se termină la sfârşitul lunii ianuarie, aceste produse tradiţionale fiind vândute cel mai bine în perioada sărbătorilor de iarnă.

"Producem zilnic în jur de 5.000 de sarmale, care nu numai în România sunt transportate, avem comenzi în Franţa, Spania, în Suedia şi cele mai multe în Ungaria. Pentru străinătate lucrăm pe bază de contracte ferme, iar cantităţile solicitate ne sunt comunicate din timp. De exemplu, anul acesta cumpărătorii ne-au trimis comunicările încă din luna august", explică patronul fabricii de sarmale din Gheorgheni, Bajko Laszlo.

El spune că, în acest sezon, din Ungaria are solicitări pentru 16 tone de sarmale, în Spania vor ajunge cinci tone, în Franţa patru tone, iar în Suedia o tonă, la aceste cantităţi adăugându-se necesarul pieţei interne.

Sarmalele, pregătite de gospodine alese cu grijă, din ingrediente verificate

Fabrica de sarmale a fost deschisă la începutul lunii decembrie 2010. Bajko Laszlo a cumpărat un grajd, l-a transformat complet, compartimentându-l în încăperi îmbrăcate în gresie şi faianţă, l-a dotat cu instalaţii de ultimă generaţie şi a angajat, pentru început, patru persoane. În prezent, numărul angajaţilor a crescut la zece.

La fabrica de sarmale, ziua de muncă începe la ora 7.00 şi se încheie în jurul orei 22.00. Aici, câte patru femei lucrează în două schimburi şi toate sunt gospodine alese cu grijă: să fie îndemânatice, experimentate şi harnice.

În sălile unde se prepară sarmalele se intră ca într-o farmacie, cu halate şi şorţuri albe, cu botoşei şi bonete din plastic şi mănuşi de unică folosinţă şi, aici, nici măcar inspectorii veniţi în control nu au voie să intre dacă nu sunt costumaţi astfel.

Şi produsele din care se pregătesc sarmalele sunt alese cu mare atenţie. Varza se cumpără, în fiecare toamnă, de la producători din Lăzarea (Harghita) şi din judeţul Covasna, care prezintă buletine de analiză ce atestă încadrarea mărfii în parametri chimici admişi de legislaţia europeană în vigoare. Murarea se face la fabrică, de către angajaţi, cu apă din fântână, care nu conţine clor sau alţi aditivi folosiţi la dezinfectarea apei din reţeaua publică de alimentare a oraşului, şi cu sare din salina de la Praid.

"Anul trecut, am pus la murat 70 de tone de varză, din care folosim şi acum, întrucât cea pusă în toamna acestui an încă nu s-a acrit. De obicei, pregătim varza murată în funcţie de comenzile pe care le primim", spune Bajko Laszlo.

Carnea provine de la o fermă din Timişoara, iar tranşarea porcilor se face tot în fabrică. Măcelarii tranşează carnea pentru tocat, dar şi slăninile care merg la afumat, pentru a da gustul inconfundabil al sarmalelor tradiţionale.

Reţeta, creată de soţia patronului, după mai multe încercări şi după ce s-a inspirat de la mamă, de la soacră

Reţeta după care se prepară sarmalele aparţine gastronomiei ardeleneşti şi este rodul mai multor surse de inspiraţie şi încercări.

"Eu am făcut reţeta, m-am inspirat de la mama, de la soacra mea, de aici, de acolo şi am făcut o mulţime de încercări, combinând ingredientele tradiţionale în diferite cantităţi, până am ajuns la formula actuală, care s-a bucurat de cele mai multe aprecieri. Folosim varză murată de noi, întotdeauna carne proaspăt tocată, punem şi slănină afumată în compoziţie, orez, multă ceapă călită, sare, piper, boia, mărar, cimbru şi nimic altceva. Le facem ca acasă", povesteşte Bajko Eniko, soţia proprietarului afacerii.

În această perioadă, ea munceşte cot la cot cu angajatele.

Zilnic, 45 de kilograme de carne se amestecă în malaxor cu restul ingredientelor.

"Într-o zi, fac singură 600, 700, chiar şi 900 de sarmale, depinde de comenzi. În perioada asta e cerere foarte mare, lucrăm la foc continuu", spune Orban Gyongyi, una dintre angajatele fabricii.

Sarmalele sunt puse la fiert în oale de inox, cu o capacitate de 99 de litri, acoperite şi prevăzute cu un sistem electronic de monitorizare a fierberii, confecţionate la comandă, în Ungaria. De la masa de lucru, sunt transportate şi ridicate pe plite cu ajutorul unui cărucior cu macara, realizat după conceptul patronului.

Într-o astfel de oală încap lejer aproximativ 700 de sarmale.

Odată fierte, sarmalele sunt ambalate în caserole de 450 şi 850 de grame şi congelate, înainte de a fi transportate în magazinele din judeţ, la marile lanţuri de hipermarketuri din ţară şi în străinătate.

O caserolă de 450 de grame în care se află patru sarmale şi câteva linguri de varză tocată se vinde la poarta fabricii cu 5,8 lei, iar una de 850 de grame, cu 8-9 sarmale şi varză, cu 11,5 lei, la aceste preţuri adăugându-se TVA. Străinii sunt dispuşi să scoată mai mulţi bani din buzunar pentru aceste delicatese, vândute în Ungaria cu 1.500 de forinţi caserola mare şi în magazinele specializate din Suedia cu 6,5 euro.

Contracte cu hipermarketuri şi magazine cu specific românesc din străinătate

Patronul fabricii de sarmale din Gheorgheni are contracte cu mai multe lanţuri de hipermarketuri din România şi din străinătate.

Reclama şi-a făcut-o participând la târguri şi expoziţii în ţară şi în străinătate. Cel mai uşor i-a fost în România, unde a dat curs tuturor invitaţiilor la zilele comunei, ale satului, la bâlciuri şi chiar la nunţi, unde fiecare a putut să guste din produsele lui.

"Astfel de prilejuri sunt cea mai bună reclamă pentru noi. Oamenii au ocazia să guste sarmalele noastre şi, dacă sunt mulţumiţi de gust, devin uşor clienţii noştri", consideră Bajko.

Astfel, faima i-a mers până departe, după ce chiar oameni de afaceri români, încântaţi de savoarea sarmelelor din Gheorgheni, le-au povestit partenerilor din străinătate, ba chiar i-au invitat să guste, cu prilejul vizitelor în Romania. Şi aşa, comenzile au început să curgă, în special din ţările comunitare unde muncesc mulţi români: Italia, Spania, Ungaria, Germania, chiar şi din Franţa şi din Suedia.

"Avem mai multe firme din străinătate care ne cer marfa pentru magazinele cu specific. De exemplu, sunt magazine cu profil tradiţional românesc în multe cartiere din diferite ţări, unde muncesc români, care se aprovizionează, pe bază de contracte, de la noi. Cererea e mare, pentru că de la români au prins gustul de sarmale şi străinii", povesteşte Bajko.

Românii stabiliţi în străinătate, care nu ajung acasă de Crăciun şi de Revelion şi nu concep meniurile de sărbători fără tradiţionalele sarmale, reprezintă un segment important al cererii, însă şi străinii s-au "îndrăgostit" de acest produs de îndată ce l-au gustat.

"Eu consider că, odată cu sarmalele noastre, românii care nu pot veni în România de sărbători primesc o parte din ţară, fac o călătorie virtuală şi se simt acasă, iar străinii care au mâncat o dată s-au îndrăgostit de ele, acest lucru se vede cel mai bine din cantităţile solicitate afară, din ce în ce mai mari de la un an la altul", susţine Bajko.

Condiţiile pentru comerţul intracomunitar trebuie respectate cu stricteţe, iar auditul la fabrica de sarmale din Gheorgheni a fost făcut de firme specializate din Austria, înainte de a primi unda verde pentru export, fabrica primind 98 de puncte din 100 posibile.

"O condiţie obligatorie este să îndeplinim cerinţele pentru exportul produselor care conţin carne de porc. Printre altele, trebuie să monitorizăm temperatura şi durata de fierbere a sarmalelor, care trebuie să clocotească cel puţin 70 de minute la 70 de grade Celsius, potrivit standardelor impuse pentru comerţul intracomunitar", explică Bajko.

Sarmale se pregătesc şi vara la fabrica din Gheorgheni, dar numai la cerere, cu precădere pentru export.

Când nu se fac sarmale, se pregăteşte "ciorba femeii harnice"

Din ianuarie, proprietarul fabricii va scoate pe piaţă o nouă familie de produse, alcătuită din mixuri de condimente şi baze pentru supe şi ciorbe din bucătăria secuiască şi românească.

"Toate sunt axate pe gusturile tradiţionale secuieşti, care s-au amestecat mult cu bucătăria românească, mai ales în cazul ciorbelor. Vom pune în vânzare mixuri de condimente pentru mâncăruri şi baze pentru ciorba ardelenească, ciorba ţărănească, supa de varză şi pentru o specialitate pe care noi am denumit-o «ciorba femeii harnice». Toate aromele au fost gustate şi puse la punct, apoi specialiştii şi-au spus cuvântul şi am primit deja avizele şi autorizaţiile de la autorităţile abilitate, astfel încât la sfârşitul lunii ianuarie putem ieşi cu ele pe piaţă", spune omul de afaceri harghitean.

Antreprenorul a investit 130.000 de euro în construirea fabricii. Din această sumă, 45.000 de lei i-a împrumut de la bancă şi după aproape trei ani, în septembrie, creditul a fost rambursat integral. Acum, când profitul obţinut este "acceptabil", se gândeşte la modernizare.