REPORTAJ: "Statul la vase", obicei unic în ţară, reînviat cu greu în 2008, are loc în Alba în a doua zi de Paşte

Tradiţia presupunea ca toţi tinerii căsătoriţi de la Paştele trecut până la cel prezent să se îmbrace în haine populare de nuntă şi să stea la mese în curtea bisericii din localitate, iar rudele şi prietenii să le facă diverse cadouri pentru gospodărie, în special vase.

Bătrânii localităţii povestesc că acest obicei este foarte vechi şi că fiecare dintre ei a participat la el după ce s-a căsătorit.

Potrivit etnografilor care au făcut cercetări în zonă, obiceiul "Statului la vase" ar putea avea o vechime de câteva sute de ani, fiind găsite referiri despre acesta în diferite însemnări istorice legate de localitate. Obiceiul a fost întrerupt cu câţiva ani înainte de Revoluţia din 1989, iar în anii '90 nu a mai putut fi organizat deorece tinerii din zonă considerau că obiceiul este "ruşinos" şi nu doreau să mai stea în a doua zi de Paşti în faţa comunităţii pentru a primi cadouri.

Marius Moga, angajat al Centrului de Cultură "Augustin Bena" Alba, povesteşte că în zonă trăiesc familii de oieri foarte bogate şi "făloase", iar obiceiul a fost întrerupt deoarece familiile tinere nu au mai dorit să stea la vase în a doua zi de Paşti.

Obiceiul a fost reînviat în 2008, după aproape 20 de ani de când nu a mai fost organizat, cu sprijinul Consiliului Judeţean Alba, Marius Moga spunând că în prima fază au fost doar câteva familii care au acceptat să participe la "statul la vase", dar că acum foarte puţine mai refuză acest lucru.

Moga mai povesteşte că, potrivit obiceiului, înainte tinerii primeau vase de lut, însă în prezent acestea s-au "transformat" în vase de sticlă, porţelan sau inox necesare în gospodărie. Şugag este o localitate de oieri, astfel că vasele sunt foarte importate în gospodăria tinerilor, afirmă Marius Moga.

Marius Moga a povestit că, înainte cu doar câţiva ani de a fi întrerupt obiceiul, familiile care "stăteau la vase" ajunseseră să primească chiar şi maşini de spălat, foarte rare în acea perioadă şi care se fabricau la uzina din Cugir.

Cel mai cunoscut obicei care se păstrează în majoritatea localităţilor din judeţul Alba şi Transilvania, în general, este însă "stropitul” sau "udatul”.

Etnografii susţin că obiceiul stropitului de Paşte a fost adus în Transilvania în perioada Evului Mediu de către saşi, fiind preluat în toate zonele locuite de germani şi mai apoi în comunităţile maghiare şi româneşti. Obiceiul este păstrat atât la sat, cât şi la oraş şi presupune ca în a doua de Paşte băieţii să stropească toate fetele cu parfum.

Tinerii formează grupuri şi merg la "udat", primind, în schimb, de la gazde cozonac, prăjituri, ouă roşii şi vin. În mediul rural se păstrează încă obiceiul ca băieţii să întrebe părinţii fetelor dacă primesc cu udatul, spunând următorul vers: "Am fost într-o pădure verde, am văzut o viorea albastră, care stătea să se ofilească. Îmi daţi voie să o stropesc?".

În vechime, fetele erau stropite cu apă, însă din secolul al XIX-lea obiceiul s-a schimbat, băieţii folosind sticluţe cu parfum.

În comunităţile de germani şi saşi se păstrează încă stropitul fetelor şi al femeilor, obicei care simbolizează bunăstare şi beatitudine pe pacursul întregului an pntru toate cele care erau stropite.

Andreea, o tânără în vârstă de 25 de ani din Alba Iulia, care îşi aşteaptă, luni, prietenii la "udat", a declarat că a pregătit prăjituri, vin şi băuturi răcoritoare pentru aproximativ zece persoane.

"În fiecare an aştept prietenii la udat şi cred că este o ocazie să fim împreună după sărbători. Îmi amintesc că obiceiul l-am aflat la bunici, într-un sat din Alba, însă acolo era altfel. Întreaga comunitate participa la acest obicei, prietenii şi rudele se vizitau timp de câteva zile după sărbători”, spune Andreea.

După ce îşi va servi prietenii cu ce a pregătit, Andreea susţine că va pleca, alături de prieteni, să petreacă ultima zi liberă de sărbători într-un local din oraş.

La sat, familia Bara din Mihalţ îşi aşteaptă prietenii şi rudele la udat, urmând să petreacă împreună ultima zi a sărbătorilor.

"Am pregătit friptură de miel, sarmale, pască, prăjituri, iar vinul este pus la rece. Aşteptăm aproape 20 de persoane, fini, verişori, prieteni din Alba Iulia şi Cluj. Cred că este singurul moment din an în care ne întâlnim cu toţii", a spus Adriana Bara, gospodina familiei.

Potrivit acesteia, în Mihalţ aproape toate casele sunt pline în a doua zi de Paşte, când se merge cu "udatul".