Reprezentanţii Primăriei Capitalei au discutat procedurile care trebuie aplicate la cutremur

Primarul general al Capitalei a convocat duminică dimineaţă o şedinţă cu direcţiile municipalităţii, pentru a verifica funcţionalitatea Planului de măsuri în situaţii de urgenţă.

"Astfel, s-au discutat procedurile care trebuie aplicate în astfel de situaţii şi au fost verificate dispeceratele direcţiilor operative (Dispeceratul Integrat de Urgenţă din cadrul PMB, Apa Nova, Administraţia Străzilor, RADET, RATB etc.), astfel încât autoritatea locală să poată acţiona în timp cât mai scurt în cazul unei situaţii de urgenţă", arată Primăria Capitalei, într-un comunicat de presă.

La şedinţă au participat reprezentanţi ai Direcţiei Generale Operaţiuni, ai Direcţiei de Apărare Civilă, ai Direcţiei de Utilităţi, Direcţiei de Inspecţie şi Control, Poliţiei Locale, Direcţiei de Asistenţă Socială, Administraţiei Străzilor, Apa Nova, RATB, RADET, Luxten, precum şi reprezentanţi ai operatorilor de salubrizare din toate sectoarele Capitalei, a precizat sursa citată.

Reprezentanţii Primăriei Capitalei au anunţat că în urma cutremurului de 5,5 grade pe scara Richter produs în noaptea de sâmbătă spre duminică, în zona Vrancea, care a fost simţit şi la Bucureşti, nu au fost înregistrate pagube materiale şi nici probleme la reţelele edilitare.

"Având în vedere seismul produs în această dimineaţă, la Dispeceratul Integrat de Urgenţă, pus la dispoziţie de municipalitate bucureştenilor (0800.800.868), nu s-a înregistrat niciun fel de pagubă materială şi nicio problemă legată de reţelele edilitare Electrica, Radet, Luxten etc.", au precizat reprezentanţii municipalităţii.

Cutremurul cu magnitudinea de 5,5 grade pe scara Richter s-a produs duminică, la ora 4.37, în zona Vrancea, fiind simţit şi la Bucureşti.

Un alt cutremur în zona Vrancea, de 2,7 grade pe scara Richter, s-a produs duminică, la ora 8.10, la aproximativ trei ore şi jumătate după seismul de 5,5 grade.

Potrivit directorului ştiinţific al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului, Mircea Radulian, sunt posibile replici de până în 4 grade.

Anul acesta, în zona Vrancea s-au mai produs şase cutremure cu magnitudinea de cel puţin 4 grade, la 11 august (4,5 grade), 28 iulie (4 grade), 12 iulie (4,1 grade), 20 iunie (4,2 grade), 21 aprilie (4,2 grade) şi 6 martie (4,2 grade).

Din 23 septembrie, în Galaţi s-au produs peste 30 de cutremure cu magnitudine de peste 2,5 grade pe scara Richter. Cel mai puternic a avut 3,9 grade şi s-a produs pe 29 septembrie. Ultimul cutremur în Galaţi s-a produs duminică, la ora 5.35 şi a avut magnitudinea de 2,8 grade pe scara Richter. Seismul s-a produs la aproape o oră după cutremurul de 5,5 grade produs în Vrancea.

Un număr de 190 de clădiri din Capitală sunt considerate pericol public în caz de cutremur, potrivit ultimei actualizări a listei imobilelor încadrate în clasa I de risc seismic, prin care au fost adăugate şi cele care au spaţii publice cu suprafaţă mai mare de 50 de metri pătraţi.

Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, declara, în iunie, că în câteva săptămâni va apărea o hartă de risc seismic a Bucureştiului, dar nu o va face publică pentru a nu speria populaţia şi a nu fi la dispoziţia samsarilor imobiliari, el arătând că în cinci ani au fost consolidate mai puţin de 30 de clădiri.

Citeşte şi: Oprescu: În câteva săptămâni avem harta de risc seismic a Capitalei. Nu o voi face publică niciodată

Patru clădiri din Bucureşti încadrate în clasa I de risc seismic au termen de finalizare a lucrărilor de consolidare anul acesta, iar o alta, anul 2014, după ce, în intervalul 2008-2011, au fost puse în siguranţă alte şapte, anunţa Primăriei Capitalei în 25 septembrie.

Potrivit municipalităţii, în 2013 ar urma să fie încheiate lucrările de consolidare la imobilele situate la adresele str. Maria Rosetti nr. 55, bd. I. C. Brătianu nr. 5, bd. Dacia nr. 85, str. N. Iorga nr. 31, iar anul viitor au termen de finalizare cele la clădirea din str. Ion Câmpineanu nr. 9.

De asemenea, până la sfârşitul anului pot fi date ordinele de începere a lucrărilor pentru alte clădiri, respectiv cele din str. Pictor Ştefan Luchian nr. 12, corp C, şi str. Boteanu nr. 3A+3B, în funcţie de semnarea tuturor contractelor de finanţare şi mutarea locatarilor în locuinţe de necesitate, preciza Primăria Capitalei.

"Pentru Calea Victoriei nr. 2-4, urmează atribuirea contractului de execuţie a lucrărilor de consolidare ca urmare a procedurii de achiziţie publică, iar până la finele anului se vor declanşa proceduri de achiziţie publică pentru contractarea execuţiei lucrărilor de consolidare la imobilele situate în bdul Nicolae Bălcescu nr. 32-34, str. Speranţei nr. 24 şi Calea Victoriei nr. 101", mai arăta Primăria Capitalei.

Reprezentanţii municipalităţii reamintesc că Primăria Capitalei întâmpină numeroase probleme la consolidarea imobilelor, printre care contestarea expertizelor tehnice şi încadrării clădirii în clasa I de risc seismic şi faptul că unii proprietari nu sunt de acord cu soluţia tehnică, pe motiv că aceasta le-ar afecta într-un fel sau altul configuraţia spaţiilor.

O altă problemă este aceea că nu pot fi asigurate finisajele pe care le doresc proprietarii, intervenţii sau modernizări ale instalaţiilor şi aşa foarte vechi. De asemenea, valoarea lucrărilor este considerată de unii proprietari ca fiind mare în comparaţie cu valorile vehiculate pe piaţă pentru achiziţionarea de locuinţe sau construcţii noi.

Primăria Capitalei mai includea pe lista problemelor şi "refuzul proprietarilor, persoane juridice, de spaţii cu altă destinaţie de a asigura finanţarea, deci şi semnarea şi prezentarea documentelor legale pentru contractarea proiectării şi execuţiie lucrărilor de consolidare, în solidar cu proprietarii de locuinţă, fapt de înţeles în condiţiile în care activitatea comercială sau de afacere pe perioada execuţiei lucrărilor se întrerupe şi deci nu pot fi realizate venituri din care să fie plătite lunar cheltuielile cu consolidarea aferente".

Din cauza acestor probleme, susţine municipalitatea, este "dificil a se atinge nivelul de performanţă privind consolidarea tuturor clădirilor de locuit, cu pericol de prăbuşire, existente în municipiul Bucureşti, până la incidenţa unui potenţial cutremur major".

"Pentru finanţarea execuţiei lucrărilor de consolidare a locuinţelor proprietate privată a persoanelor fizice, nu se pot asigura sumele necesare din bugetul local (nu există baza legală). Conform legislaţiei, aceste sume provin numai din transferuri de la bugetul de stat. Sumele încasate de Primărie din ratele aferente locuinţelor consolidate se utilizează numai pentru finanţarea cheltuielilor privind punerea în siguranţă a altor clădiri", mai arăta Primăria Capitalei.

Municipalitatea a prezentat şi mai multe propuneri privind modificarea şi completarea legislaţiei în domeniu, între care: elaborarea unor standarde de cost pentru consolidarea clădirilor cu destinaţia de locuinţă, cu rol de referinţă şi analiză, aplicabile în estimarea financiară a investiţiei; posibilitatea etapizării intervenţiilor la clădirile situate pe anumite artere/zone cu aglomerări de clădiri cu risc seismic ridicat ( clasa I de risc seismic), cu termene de realizare scurt, mediu şi lung, asfel încât să poată fi acoperită toată lista clădirilor încadrate în clasa I de risc seismic; posibilitatea acţionării în instanţă a tuturor proprietarilor care obstrucţionează, sub orice formă, nu numai nepermiterea accesului, (prin nesemnarea contractelor de finanţare, neprezentarea tuturor documentelor necesare..), amenzile fiind contestate în instanţă; scutirea de taxe privind înscrierea în cartea funciară a dreptului de creanţa pe baza proceselor verbale de constatare privind nesemnarea contractelor de finanţare de către proprietari; introducerea în legislaţia specifică şi a refacerii faţadelor odată cu consolidarea.