Reţea internaţională de trafic de droguri şi ţigări, anihilată de autorităţi

Potrivit Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră (IGPF), investigaţiile au fost făcute, pe parcursul a opt luni, de poliţiştii de frontieră din cadrul Direcţiei PF Constanţa şi IGPF, sub coordonarea procurorilor DIICOT - Serviciul Teritorial Constanţa, în colaborare cu Serviciul Român de Informaţii, DGIPI, Garda Financiară şi Autoritatea Naţională a Vămilor, precum şi structurile de luptă antidrog ale Statelor Unite şi ale unor ţări din Uniunea Europeană.

Autorităţile române au identificat şi au prezentat instanţei şase membri ai grupării, care au acţionat pe teritoriul României, 14 români, un bărbat cu dublă cetăţenie, română şi germană, şi un moldovean (în prezent, arestat preventiv).

Capul reţelei, cetăţeanul ucrainean Nikolai D., zis ''Colea'', rezident la New York, a fost arestat în SUA, şi fost trims în judecată pentru săvârşirea unor infracţiuni de criminalitate organizată (trafic de droguri, spălare de bani, contrabandă), activitatea infracţională a membrilor reţelei fiind extinsă pe teritoriul mai multor state europene, unde membrii acesteia aveau puncte de depozitare şi pieţe de desfacere.

Anchetatorii au stabilit că membrii reţelei erau coordonaţi din Statele Unite ale Americii de cetăţeanul ucrainean, rezident la New York şi, prin legăturile acestuia – cetăţeanul român Constantin C., din Constanţa şi cetăţeanul din R. Moldova Iulian B. - acţiona pe teritoriile României, Republicii Moldova, Ucrainei, Rusiei, Bulgariei, Hong Kong, Germaniei, Cehiei, Poloniei, Belgiei, Spaniei, Italiei şi Marii Britanii, ţări în care grupul avea membri, locaţii şi mijloace de transport.

Cei trei se întâlneau periodic la Odessa, iar banii obţinuţi din activitatea infracţională erau depuşi în bănci din Odessa, ulterior fiind introduşi în circuitul legal, prin investiţii imobiliare realizate în Rusia, Ucraina, Bulgaria şi Spania.

Conform informaţiilor puse la dispoziţie de autorităţile americane, reţeaua a traficat cocaină din America Latină spre ţări vest-europene, via Hong Kong, Ucraina, Moldova, precum şi un impresionant număr de ţigări, provenite din Ucraina şi Moldova, destinate în mare parte pieţei vest-europene.

În ceea ce priveşte teritoriul României, organele judiciare române au stabilit că grupul infracţional se specializase pe traficul ilegal de ţigări, provenite din Republica Moldova şi Ucraina, care urmau să ajungă pe pieţele de desfacere din Constanţa, Bucureşti şi alte localităţi din regiunile Moldova şi Oltenia.

Totodată, o parte din marfa de contrabandă, după depozitarea în România, urma să fie reîncărcată în diferite mijloace de transport pentru a fi trimisă pe piaţa neagră din statele din vestul Europei.

IGPF precizează că reţeua era structurată pe mai multe niveluri, ierarhia în cadrul acesteia fiind dată de importanţa rolului pe care fiecare membru îl avea în desfăşurarea activităţii infracţionale.

Astfel, în vârful ierarhiei se aflau coordonatorii activităţilor - cetăţeanul ucrainean Nikolai D., Constantin C., din Constanţa şi cetăţeanul din R. Moldova, Iulian B. – urmaţi de persoanele care se ocupau de trimiterea ţigărilor din Ucraina sau Republica Moldova în România şi de însoţirea transportului până la predarea acestuia către destinatari.

Nivelul următor al grupului era format din persoane care comandau şi plăteau respectivele transporturi de ţigări. Aceleaşi persoane se ocupau, în România, de găsirea locurilor pentru primirea transporturilor, depozitarea ţigărilor şi comercializarea lor pe piaţa neagră.

Ultimul nivel al reţelei era constituit din cei care descărcau ţigările şi le transportau spre vânzare.

Anchetatorii au mai constatat că, din Ucraina şi R. Moldova, se încărcau, în camioane, ţigări disimulate în mărfuri, prin cele mai ingenioase metode, ca de exemplu în interiorul stivelor de rigips, ai căror pereţi erau decupaţi în mijloc, în lădiţe cu struguri, în saci cu cărbuni pentru grătar, în ceapă.

Ţigările erau aduse în România prin puncte de frontieră din estul ţării şi erau depozitate în locuri pe care membrii reţelei le închiriaseră în judeţele Bacău, Vrancea, Ialomiţa, Constanţa, Braşov şi Timişoara.

La autoritatea vamală, erau prezentate documente comerciale şi de transport doar pentru mărfurile în care se realiza disimularea ţigărilor.

O parte a ţigărilor era destinată pieţei negre interne, iar o altă parte urma să fie reîncărcată şi expediată în ţările vest-europene, fie prin aceleaşi metode folosite la aducerea lor în România, fie în interiorul pereţilor dubli ai unor autovehicule special amenajate.

Poliţiştii au reuşit interceptarea a patru astfel de transporturi cu ţigări, unele cu timbre false, altele netimbrate, de diferite mărci - 84.000 de pachete LM, 106.000 de pachete Saint George, 26.800 de pachete More şi 485.000 de pachete Plugarul.

Din calculul efectuat, a rezultat că bugetul de stat a fost prejudiciat cu 621.118 de euro, reprezentând valoarea accizelor care, în mod normal, ar fi trebuit să fie plătite dacă introducerea ţigărilor în România se făcea în mod legal.

În situaţia în care ţigările descoperite ar fi fost comercializate ilegal, aşa cum gruparea infracţională intenţiona, prejudiciul ar fi fost mai mare, întrucât la valoarea accizelor ar fi trebuit să se adauge şi valoarea TVA-ului ( aproximativ 115.000 de euro).

Potrivit IGPF, însumarea cifrelor duce la o valoare de peste 700.000 de euro, care reprezintă câştigul pe care grupul de traficanţi l-ar fi avut în detrimentul bugetului de stat, dacă activitatea ilicită nu ar fi fost descoperită.

Pe lângă ţigările confiscate, Parchetul a dispus sechestrul asiguratoriu asupra a două mijloace de transport, TIR-uri marca Iveco, în structura cărora s-au descoperit locaşe special amenajate pentru transportul ilegal de mărfuri, precum şi asupra a două utilaje, care erau folosite la încărcarea şi descărcarea mărfurilor traficate.