Reţeaua "NAŞILOR" din CFR Călători: Limbajul codat al angajaţilor - Ce semnificaţie au expresiile "chiori", "a cârji" sau "a sta cu mortul pe tine"

Mai multe convorbiri între conductorii de tren şi şefii de tren prin care aceştia se anunţau despre mita pe care o luau de la călători au fost interceptate de procurorii braşoveni, în aceste discuţii fiind folosit un limbaj codat cu expresii precum "chiori", "a sta cu mortul pe tine", "a cârji".

Urmărește
2222 afișări
Imaginea articolului Reţeaua "NAŞILOR" din CFR Călători: Limbajul codat al angajaţilor - Ce semnificaţie au expresiile "chiori", "a cârji" sau "a sta cu mortul pe tine"

Reţeaua "NAŞILOR": Limbajul codat al angajaţilor CFR Călători - Ce semnificaţie au expresiile "chiori", "a cârji" sau "a sta cu mortul pe tine" (Imagine: Razvan Chirita/Mediafax Foto)

Din cercetările procurorilor în acest dosar, care au început în luna martie 2011, s-a stabilit că, pornind de la conductorii de tren şi până la revizorii de specialitate, se lucra mână în mână, "fiecare conjugându-şi eforturile cu alţi suspecţi, în combinaţii diferite, în funcţie de circumstanţe", se arată într-un comunicat al Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov.

În acest sens, angajaţii CFR foloseau un limbaj comun cu anumite elemente de argou, precum "a cârji", "chiori", "colet", "a încărca trenul", "a sta cu mortul pe tine" sau "tren bun".

Traducerea cuvintelor folosite de angajaţii CFR este:

  • "a cârji (cârjeală, cârjă)" - pretinderea sau primirea de bani de la călătorii frauduloşi în scopul de a le permite acestora călătoria cu trenul (cârjeală - activitatea);

  • "chior/-i - călător/-i fraudulos/-şi care nu deţin/-e documente de călătorie;

  • "colet/-e (pachet/-e) - călători frauduloşi cărora personalul de tren le permite călătoria frauduloasă la cererea propriilor organe de control;

  • "a încărca trenul" - activitatea infracţională de a permite călătoria frauduloasă a cât mai multor călători frauduloşi;

  • "a (nu) sta cu mortul (cu banii) pe tine" - a (nu) avea asupra propriei persoane sumele de bani provenite de la călătorii frauduloşi existând riscul de fi descoperit.

De asemenea, "tren bun (tren puternic)" reprezintă un tren cu care se deplasează, în mod constant, mulţi călători frauduloşi şi de la care se pot obţine în acest mod sume de bani considerabile.

În cauză s-au înregistrat, până în acest moment al procesului, cheltuieli judiciare de peste 100.000 de lei (un miliard de lei vechi).

Luni, la sediul Parchetului au fost aduşi alţi 43 de angajaţi ai CFR de la regionalele Bucureşti, Braşov şi Cluj, după ce în 25 octombrie a fost audiat primul lot de 81 de persoane.

Ulterior, 70 de angajaţi au primit mandate de reţinere, însă Tribunalul Braşov a decis cercetarea acestora în libertate.

"Persoanele audiate astăzi (n.r. - luni) la sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov îndeplinesc funcţiile de inspectori de specialitate (supracontrol) în cadrul Regionalei SNTFC CFR Călători SA Bucureşti (trei persoane), Braşov (cinci persoane) şi Cluj (o persoană). Persoanele care îndeplinesc această calitate sunt suspectate a fi comis infracţiunile de luare de mită în formă continuată de la partidele de tren (conductori şi şefi de tren) pe care le controlau şi de la care primeau diverse sume de bani, în scopul neîndeplinirii atribuţiilor lor de control şi al anunţării controalelor planificate asupra partidelor de tren, toate aceste acţiuni fiind comise în vederea sprijinirii activităţii infracţionale a tuturor persoanelor implicate", se arată în comunicatul Parchetului.

Cu privire la inspectorii de specialitate din cadrul Regionalei Bucureşti se mai reţine că aceştia sunt suspectaţi şi de comiterea infracţiunii de instigare la abuz în serviciu deoarece aceştia determinau partida de tren să nu trateze corespunzător călătorii frauduloşi.

În sarcina inspectorului din cadrul Regionalei Cluj se reţine în plus faptul că acesta a comis infracţiunea de abuz în serviciu - infracţiune asimilată infracţiunii de corupţie - prin faptul că şi-a încălcat cu intenţie atribuţiile de serviciu, în înţelegere cu revizorul central Cioncan Valentin, întrucât nu a amendat călătorii fără bilet identificaţi pe rutele controlate, prejudiciind astfel bugetul SNTFC "CFR Călători" SA şi "asigurând un folos material pentru sine şi pentru revizorul central Valentin Cioncan (reprezentat din sume de bani primite cu titlu de mită de la călătorii frauduloşi)".

În privinţa inspectorilor din Regionala Bucureşti, aceştia, având acces la informaţii nedestinate publicităţii privind controalele ce se făceau pe anumite rute, controale ce vizau identificarea şi tratarea potrivit legii a călătorilor frauduloşi, anunţau partidele de tren (şefi de tren şi conductori de tren) cu privire la efectuarea acestora, în scopul sprijinirii grupării infracţionale aşa încât să nu se ajungă la deconspirarea activităţilor lor şi pentru a asigura folosul material rezultat din aceste activităţi.

"Din cercetările făcute în cauză a rezultat că astfel de fapte săvârşite de personalul din cadrul SNTFC CFR Călători SA au o frecvenţă cu totul deosebită reprezentând un fenomen generalizat de corupţie în sânul societăţii comerciale naţionale, în legătură cu activităţile de verificare a documentelor de călătorie, până în vârful ierarhiei profesionale din structura respectivă a societăţii. Cercetările vizează peste două sute de persoane angajaţi ai societăţii, având calitatea de personal de tren (conductori şi şefi tren), inspectori şi revizori de specialitate din cadrul Revizoratului General Siguranţa Circulaţiei, astfel cum rezultă din următoarea ierarhie profesională: revizor general, revizor, revizori regionali şi inspectori", potrivit sursei citate.

Doi din cei 43 de angajaţi ai CFR Călători care luni dimineaţă au fost ridicaţi şi duşi la audieri la Parchetul Tribunalului Braşov au fost reţinuţi, fiind vorba despre doi inspectori acuzaţi că au primit mită, dar şi că îşi anunţau colegii când erau programate controale în trenuri.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici