RETROSPECTIVĂ 2017| Reforma din Justiţie, guvernată de proteste, contestaţii şi demisii

Pentru a înţelege mai bine cursul evenimentelor şi al modificărilor din sistemul judiciar trebuie să ne întoarcem în timp, la finalul lunii ianuarie. Acesta este momentul în care preşedintele României, Klaus Iohannis, prevedea o perioadă tulbure pentru justiţie, spunând, într-o şedinţă de Guvern, că în încăpere sunt doi elefanţi, referindu-se la tentative de modificare a legilor din Justiţie.

„Cunoaşteţi povestea că este un elefant în încăpere, dar nu-l vedem. Sunt doi elefanţi - ordonanţa de graţiere şi ordonanţa de modificare a Codurilor Penale. Evident, că şi despre acestea am discutat cu domnul prim-ministru mai dimineaţă, iar domnia sa mi-a spus că discuţia avusese loc deja cu anumiţi colegi din Guvern şi că nu va fi pusă pe ordinea de zi suplimentară aceste două chestiuni privind graţierea şi modificarea codurilor. De asemenea, subliniez şi sper să fiu în asentimentul domnului prim-ministru s-a angajat ca aceste chestiuni să nu fie băgate peste noapte în nicio şedinţă de guvern, ci imediat ce documentele vor fi clarificate, evident sub conducerea ministrului Justiţiei, a doamnei ministru de Interne şi a doamnei ministru delegat pentru Afaceri Europene, să fie puse în transparenţă, adică, mai clar, să fie date spre consultare tuturor entităţilor prevăzute de lege”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, la şedinţa de la mijlocul lunii ianuarie.

Inevitabilul s-a produs. Una dintre cele mai controversate propuneri a fost OUG 13.

Ordonanţa de Urgenţă nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală a fost adoptată de Guvernul României în noaptea de 31 ianuarie - 1 februarie. În aceeaşi noapte, tipografia Monitorului Oficial a şi rulat tipărirea acesteia.

Odată cu adoptarea acestei ordonanţe, România a cunoscut cea mai amplă manifestare de stradă din istoria postdecembristă. Sute de mii de oameni au protestat în stradă, pe un ger năprasnic, până noaptea târziu, faţă de prevederile acestui act normativ.

Pe scurt, propunerea legislativă de la acea vreme viza nesancţionarea celui care se face vinovat de favorizarea făptuitorului, neincriminarea neglijenţei în serviciu şi a conflictului de interese. De asemenea, au fost introduse şi câteva puncte privind abuzul în serviciu, cele mai aprige discuţii fiind, aici, legate de pragul dorit, de 200.000 de lei.

Atât cetăţenii care au ieşit în stradă, dar şi unele persoane publice, au declarat că primul obiectiv pe care Guvernul PSD a dorit să-l atingă după ce a ajuns la putere a fost acela de a scăpa „penalii” din mijlocul lor. Unul dintre cei care au spus acest lucru a fost şi preşedintele Românei, Klaus Iohannis.

„Cu o ciudată strategie de tip kamikaze, a intrat în coliziune frontală cu o parte însemnată a societăţii româneşti. A promis în campanie ceva şi în primele zile s-a apucat de altceva. Pofta ce aţi poftit, grija ce aţi avut-o, se pare că nu a fost cea declarată în campanie. Nu prosperitatea poporului român a fost prima prioritate. Grija primă a fost să vă ocupaţi de dosarele penalilor şi românii sunt indignaţi şi revoltaţi. Asta e situaţia, unii mulţumiţi, unii nemulţumiţi. (...) Sunt mari aşteptări din partea societăţii. Lumea v-a votat, fiindcă v-a crezut. Ce aţi promis, faceţi! Sunt mari aşteptări din partea mediului economic. E nevoie de o guvernare şi de o legiferare transparentă, predictibilă, sustenabilă. Nu vă bateţi joc de România!”, a spus, într-un discurs de la 1 februarie, preşedintele statului.

Câteva zile mai târziu, în 4 februarie, premierul de la acea vreme, Sorin Grindeanu, a anunţat, la Palatul Victoria, că puterea a decis, într-o şedinţă de urgenţă, să retragă Ordonanţa 13 privind modificarea Codurilor Penale.

„Folosesc termenul abrogare pentru că aşa este... Am văzut dezbatere inclusiv din acest punct de vedere, e termenul folosit de către Administraţia Prezidenţială atunci când ne-a cerut să abrogăm această ordonanţă. Vom găsi calea legală - abrogare, prorogare ca să nu intre în vigoare, ca să fiu cât se poate de clar. (...) Nu vrea şi nu doresc să dezbinăm România. România nu poate fi ruptă în două. Este ultima mea dorinţă de a se ajunge la aşa ceva”, a spus Sorin Grindeanu.

Tot fostul premier a subliniat că ministrul Justiţiei de atunci, Florin Iordache, şi ministerul „îşi vor asuma şi îşi asumă consecinţele”, în condiţiile în care se vehicula o plecare a celui din urmă din Cabinet, aspect care s-a adeverit câteva zile mai târziu. În 9 februarie, Florin Iordache a demisionat din funcţia de ministru al Justiţiei.

„Regret că trebuia o mai largă comunicare pentru că din punctul meu de vedere s-au făcut nişte demersuri normale, constituţionale şi aceste demersuri cred eu că prin o mai bună comunicare, acei oameni care stau în stradă... Vreau să vă spun şi eu, am fost în stradă şi oamenii nu ştiau demersurile care sunt şi la ce anume se referă legile. Întâmplător, da (am fost în Piaţa Victoriei -n.r.), am vrut şi eu să văd care este percepţia oamenilor. Sunt oamenii nemulţumiţi, fără îndoială, de aceea am şi hotărât să îmi dau demisia. Nu este normal în acest moment să avem România ruptă în două, cu două mitinguri, unul în Piaţa Victoriei, altul la Palatul Cotroceni, cu oameni care scandează iar foarte mulţi dintre ei nu au citit conţinutul actelor normative”, a declarat, la acea vreme, Florin Iordache.

O zi mai târziu, Guvernul a aprobat abrogarea OUG 13 şi a declasificat stenogramele şedinţelor de Guvern din 31 ianuarie 2017.

De asemenea, Direcţia Naţională Anticorupţie a deschis o anchetă ca urmare a unei sesizări primite după adoptarea OUG 13 şi a cerut, în acest sens, documente de la Ministerul Justiţiei.

La rândul său, preşedintele Curţii Constituţionale Române, Valer Dorneanu, a declarat că nu există un conflict juridic de natură constituţională în privinţa OUG 13 de modificare a Codurilor penale şi că guvernul Grindeanu a acţionat legal în sfera lui de competenţă.

Totodată, s-a adoptat OUG 14, menită să anuleze OUG 13, un document care, iarăşi, a stârnit controverse.

Modificarea Codurilor Penale, propunere fără pragul de abuz în serviciu

La începutul lunii aprilie, Ministerul Justiţiei a elaborat proiectul de lege pentru modificarea Codurilor Penale, în conformitate cu deciziile Curţii Constituţionale Române (CCR), însă documentul nu conţine un prag pentru abuzul în serviciu. Chiar şi în prezent, dezbateri aprinse se învârt în jurul acestui prag devenit controversat, opiniile fiind, desigur, împărţite.

„Eu voi da drumul la proiectul de lege fără prag, pentru că în dispozitivul CCR nu se vorbeşte despre prag, Proiectul de lege îl voi pune să aibă aprobarea Guvernului şi îl trimit în dezbatere publică, nu va fi ordonanţă”, a declarat, la începutul lui aprilie, actualul ministru al Justiţiei, Tudorel Toader.

Mai târziu, în luna iunie, fostul premier Sorin Grindeanu a decis ca proiectul privind modificarea Codurilor Penale să fie retras de pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern, pentru a fi adăugat pragul la abuzul în serviciu, aşa cum a decis Curtea Constituţională Română.

CCR a respins ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate privind absenţa unei limite a prejudiciului pentru abuzul în serviciu, ridicată de Bombonica Prodana, fosta soţie a lui Liviu Dragnea, în dosarul în care acesta este judecat pentru instigare la abuz în serviciu.

„Curtea subliniază că legiuitorul are obligaţia de a reglementa pragul valoric al pagubei şi intensitatea vătămării dreptului sau interesului legitim rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracţiunea de abuz în serviciu, pasivitatea acestuia fiind de natură să determine apariţia unor situaţii de incoerenţă şi instabilitate, contrare principiului securităţii raporturilor juridice în componenta sa referitoare la claritatea şi previzibilitatea legii”, arată motivarea deciziei.

La finele lunii iunie, ministrul Tudorel Toader a anunţat că va fi pus la punct un grafic al dezbaterilor pentru stabilirea pragului valoric pentru abuzul în serviciu.

„Voi stabili graficul dezbaterilor publice cu privire la modalitatea de punere în aplicare a deciziei Curţii Constituţionale privind abuzul în serviciu. Pragurile rezonabile pot fi praguri diferite. (..) Dar, eu nu am un prag acum pe care să îl scot din buzunar şi să zic: «Ăsta-i pragul». El va rezulta în urma dezbaterilor”, a explicat Tudorel Toader.

Părerile procurorilor şi ale magistraţilor au fost împărţite, unii considerând că nu este nevoie de un prag pentru abuzul în serviciu, în vreme ce alţii doresc ca valoarea acestuia să fie salariul minim.

La nivelul CSM, judecătorul Gabriela Baltag a explicat, la jumătatea anului, că părerile colegilor săi sunt împărţite: şapte judecători vor stabilirea unui prag, în timp ce alţi 10, nu.

„CSM a discutat în Comisia 1 problema abuzului şi s-au diferenţiat două poziţii care consemnau necesitatea unui prag valoric. Nu putem avansa o sumă concretă, putem ţine cont de recomandările curţilor consituţionale europene. Este obligatoriu să stabilim un prag care să răspundă nevoilor, nu un leu sau doi”, a spus Gabriela Baltag.

Şi fostul premier Sorin Grindeanu considera, la vremea aceea, că ar trebui instituit un prag valoric, deşi a declarat că a încercat, în acea perioadă, să nu se amestece în deciziile Ministerului Justiţiei.

„Părerea mea legată de prag este că eu aş fi mers ori pe salariul minim pe economie, ori pe un prag de 1 leu”, a spus Grindeanu.

Mult mai recent, în luna octombrie, Florin Iordache, actualul preşedinte al Comisiei parlamentare speciale pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul Justiţiei, a subliniat că un prag „modic”, de 19.000 lei, nu va deranja pe nimeni.

„Prag modic - mă refer chiar pornind de la propunerea pe care ne-a făcut-o Asociaţia Magistraţilor, acel prag care vizează zece salarii, undeva la 19.000. (...) E o variantă. Un prag minimal nu cred că deranjează pe nimeni. Până la acest moment cred că sunt 14-15 formule”, a spus Florin Iordache.

În această toamnă, ministrul Tudorel Toader a spus că încă se caută un prag rezonabil.

„Cu privire la abuzul în serviciu din legislaţia noastră au survenit două decizii ale CCR. (...) Vă repet, căutăm pragul rezonabil pentru a face delimitarea dintre răspunderea contravenţională şi răspunderea penală”, a declarat ministrul Justiţiei, Tudorel Toader.Legile justiţiei, catalizatorul contradicţiilor şi a discuţiilor aprinse

Pragul privind abuzul în serviciu şi OUG 13 nu au fost singurele încercări de a reforma Justiţia care au generat nemulţumiri.

Pachetul de legi ale Justiţiei, prezentat pentru prima oară de către actualul ministru al Justiţiei, Tudorel Toader, în 23 august, a fost o altă bornă a anului 2017 ce a stârnit numeroase critici şi nemulţumiri în rândul magistraţilor, dar şi al populaţiei.

Lucrul la pachetul legilor Justiţiei (Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea privind organizarea judiciară şi Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii) a început în luna aprilie, deşi acestea au fost supuse dezbaterilor încă din anii precedenţi, însă abia în anul 2017 au fost readuse în discuţii.

Prin aceste modificări, şefii Parchetelor ar urma să fie numiţi în funcţie la propunerea ministrului Justiţiei, iar Inspecţia Judiciară ar trece din subordinea CSM în cea a Ministerului Justiţiei. Aceste propuneri de modificare a legilor justiţiei au stârnit un val de proteste, atât în Bucureşti, cât şi în mai multe oraşe din ţară, însă în prezent forma acestora a cunoscut mai multe modificări, odată cu dezbaterile din Comisia specială, condusă de deputatul PSD Florin Iordache.

Încă din momentul prezentării lor, în luna august, legile justiţiei reprezintă principalul motiv care ţine în stradă, săptămânal, sute de oameni care protestează faţă de modificările legislative. Nici juriştii nu păstrează tăcerea, mulţi exprimându-se, prin declaraţii, prin comunicate de presă sau diferite mesaje.

Unul dintre aceştia este procurorul general Augustin Lazăr, care spune că aceste legi sunt, încă din momentul expunerii lor, sub forma unei simple prezentări PowerPoint, o „insultă la adresa inteligenţei magistraţilor”.

„Chiar dacă n-am avut la îndemână un proiect de act normativ, noi trebuia să luăm atitudine. Nu puteam să lăsăm să treacă prin faţa noastră o provocare la inteligenţa magistraturii”, a spus Augustin Lazăr. Nici DNA nu a stat deoparte şi a emis mai multe comunicări prin care îşi exprimă îngrijorarea faţă de propunerile din pachetul de legi ale justiţiei. Avizul Consiliului Superior al Magistraturii faţă de legile justiţiei a fost unul negativ, iar ministrul Tudorel Toader a spus că mulţi membri au intrat în şedinţă cu votul pregătit, deşi a existat, în plen, o dezbatere înainte de a se vota.

Oficiali europeni: Mai e de lucru până se ajunge la un sistem judiciar echilibrat

Legile Justiţiei, OUG 13 şi disputa politică reprezintă un mare minus în ceea ce priveşte un sistem judiciar bine pus la punct, acest lucru venind din partea oficialilor europeni.

La jumătatea lunii noiembrie, Comisia Europeană a publicat Raportul privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), anunţând că s-au făcut progrese în domenii precum verificarea conflictelor de interese, dar sunt menţionate şi provocări la adresa independenţei Justiţiei.

Potrivit raportului, ţara noastră a „realizat progrese în privinţa unora dintre aceste recomandări; este vorba, în special, despre recomandarea de a institui un sistem pentru verificarea conflictelor de interese din domeniul achiziţiilor publice (PREVENT), care a fost pusă în aplicare în mod satisfăcător. Comisia constată, de asemenea, că s-au înregistrat progrese şi în privinţa altor recomandări, sub rezerva aplicării lor în practică. În acelaşi timp, Comisia constată că ritmul global al reformelor a stagnat în cursul anului 2017, ceea ce a dus la încetinirea punerii în aplicare a recomandărilor restante, cu riscul redeschiderii unor chestiuni care, în raportul din ianuarie 2017, au fost considerate închise. Provocările la adresa independenţei sistemului judiciar reprezintă o serioasă sursă de îngrijorare”.

„Am constatat progrese în unele domenii, dar mai sunt încă multe de făcut. România a pus în aplicare unele dintre recomandările noastre, dar în privinţa altora nu a realizat până acum progrese suficiente. Mă bazez pe guvernul României să continue reformele necesare şi să evite regresul, astfel încât să putem colabora în vederea atingerii obiectivului de finalizare a MCV în cadrul actualului mandat al Comisiei”, a declarat prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.