RETROSPECTIVĂ 2018: Modificările aduse legilor justiţiei şi codurilor penale, motive de îngrijorare în legătură cu statul de drept din România. Acţiunile au avut ecouri multiple pe plan extern

Parlamentul României a adus, în decursul anului 2018, numeroase modificări legilor justiţiei, respectiv Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legea nr. 317/2004 privind funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Aceste schimbări au fost amplu contestate de partidele de Opoziţie, de către preşedintele Klaus Iohannis, însă au creat şi reacţii externe.

Astfel, Opoziţia a atacat în mai multe rânduri la Curtea Constituţională a României legile justiţiei, Codul penal şi Codul de procedură penală. Unele sesizări au fost admise, altele respinse. Şi ÎCCJ a formulat la CCR obiecţii de neconstituţionalitate cu privire la modificările actelor normative din domeniul justiţiei.

Şi preşedintele Klaus Iohannis a transmis mesaje publice prin care a cerut coaliţiei PSD-ALDE să nu modifice legislaţia în domeniul Justiţiei. Totodată, şeful statului a sesizat CCR, în mai multe rânduri, cu privire la pachetul legilor Justiţiei şi Codurile penale, a sesizat Comisia de la Veneţia sau le-a retrimis spre reexaminare Parlamentului. În cele din urmă, rămânând fără mecanisme constituţionale de contestare, Iohannis a fost nevoit să promulge toate cele trei proiecte de modificare a Legilor justiţiei.

O serie de instituţii europene şi-au exprimat îngrijorarea şi au transmis semnale principalilor decidenţi politici în legătură cu încetinirea luptei anticorupţie, încălcarea independenţei magistraţilor şi a statului de drept în ţara noastră. Astfel, rând pe rând, încă din primele luni ale lui 2018, instituţii precum Grupul de State împotriva Corupţiei (GRECO), Comisia de la Veneţia sau Comisia Europeană au adoptat rapoarte sau au emis avize, în care au atenţionat că România face paşi înapoi cu privire la reforma în domeniul justiţiei, lupta anticorupţie, independenţa magistraţilor şi statul de drept.

Poziţia coaliţiei. Liderii PSD-ALDE susţin că oficialii europeni sunt dezinformaţi şi cer ridicarea MCV

Pe de altă parte, preşedinţii Camerei Deputaţilor şi Senatului, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, au susţinut de-a lungul anului, că oficialii europeni sunt informaţi greşit cu privire la situaţia din România. Încă din ianuarie 2018, liderii coaliţiei PSD-ALDE au transmis, spre Bruxelles o scrisoare de răspuns CE, în calitate de preşedinţi ai Parlamentului, în care şi-au exprimat îngrijorarea faţă de „modul incorect în care a fost informată Comisia Europeană”.

În replică, oficialii Comisiei Europene au afirmat că sunt bine informaţi privind procesul modificărilor legilor justiţiei. Comisia Europeană a adăugat că urmăreşte îndeaproape procesul parlamentar din România şi evoluţia cu privire la modificarea legislaţiei în domeniul justiţiei. Reprezentanţii CE au mai spus că au o foarte bună cunoştere cu privire la acest proces, „ mizele aflate în joc precum şi potenţialele riscuri”.

De asemenea, liderii PSD-ALDE au cerut ridicarea MCV, argumentând că, de când România se află sub Mecanismul de Verificare şi Cooperare al Comisiei Europene, nu au fost semnalate în rapoartele CE gravele abuzuri din justiţia română sau protocoalele secrete încheiate de serviciile de informaţii cu principalele instituţii din sistemul juridic.

„Eu cred că ar trebui să i se pună capăt acestui MCV, pentru că acest Mecanism nu a vorbit niciodată despre abuzuri, despre protocoalele secrete, despre vieţile distruse de abuzurile din justiţie”, declara Liviu Dragnea, la începutul lunii octombrie.

Preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu a discutat, pe 28 iunie, cu prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, la Bruxelles, despre MCV şi efectele negative ale protocoalelor SRI cu instituţii din Justiţie. Potrivit unui comunicat de presă al Senatului, liderul ALDE i-a comunicat lui Timmermans că „a sosit timpul să recunoaştem că MCV şi-a îndeplinit scopul şi că ar trebui ridicat”.
Tăriceanu i-a mai spus lui Timmermans că Parlamentul este instituţia cu cea mai mare legitimitate şi responsabilitate de a acţiona pentru a se asigură că practicile nedemocratice care au existat în România nu se vor mai repeta. Astfel, Legislatul trebuie să adopte legi care să asigure independenţa justiţiei şi respectarea drepturilor cetăţenilor, a afirmat preşedintele Senatului.

În acest context, Tăriceanu l-a asigurat pe Timmermans că modificările în domeniul Justiţiei vor fi făcute pentru a fi puse în acord cu directivele europene, deciziile CCR, cât şi cu recomandările Comisiei de la Veneţia.

Primele semnale europene: Atenţionările GRECO

Încă de la începutul acestui an, mai exact 18 ianuarie, Grupul Statelor împotriva Corupţiei (GRECO), organismul anticorupţie al Consiliului Europei, a publicat un raport în care atenţiona că România a făcut „progrese extrem de limitate în implementarea recomandărilor GRECO pentru prevenirea şi combaterea corupţiei în privinţa membrilor parlamentului, judecătorilor şi procurorilor”.

Totodată, GRECO a subliniat că România a implementat în totalitate doar două din cele 13 recomandări incluse într-o evaluare din 2016. Şapte recomandări nu au fost implementate, iar alte patru au fost doar parţial implementate, potrivit raportului organismului european.

Raportul precizează că procesul legislativ rămâne un motiv de îngrijorare pentru GRECO, date fiind controversele şi acuzaţiile persistente privind consultări necorespunzătoare, folosirea excesivă a procedurii de urgenţă şi lipsa de transparenţă.

În privinţa reformelor legate de judecători şi procurori, „GRECO observă aceeaşi acţiune decisivă limitată. Măsurile pentru a face sistemul de justiţie mai receptiv la riscurile de integritate sunt într-o fază incipientă”, potrivit documentului.

GRECO consideră că CSM şi Inspecţia Judiciară ar trebui să joace un rol mai activ în privinţa analizelor, informaţiilor şi recomandărilor. Astfel de măsuri sunt necesare pentru a consolida rolul şi eficienţa persoanelor din funcţii manageriale în instanţele de judecată şi procuratură.

În document, „GRECO îşi exprimă totodată regretul faţă de absenţa unor acţiuni tangibile care să asigure că numirea şi revocarea majorităţii procurorilor din funcţii de conducere are la bază o procedură transparentă bazată pe criterii obiective, şi subliniază că CSM trebuie să joace un rol mai puternic în această procedură”.

Un al doilea raport GRECO, critic la adresa noii Secţii de anchetare a magistraţilor

Un alt raport al GRECO despre România a fost dat publicităţii pe 11 aprilie, în care organismul Consiliului Europei îşi exprimă „profunda îngrijorare” faţă de anumite aspecte ale reformelor sistemului judiciar adoptate de Parlamentul de la Bucureşti.

Astfel, potrivit raportului, GRECO îşi exprimă „îngrijorarea serioasă faţă de anumite aspecte ale legilor privind statutul judecătorilor şi procurorilor, faţă de legislaţia adoptată de Parlamentul României privind organizarea Consiliului Superior al Magistraturii şi faţă de amendamentele aduse codurilor penale”.

„Raportul notează faptul că amendamentele aduse legilor justiţiei adoptate de Parlament în 2017 nu conţin cele mai controversate propuneri prezentate iniţial în vara anului trecut. Cu toate acestea, GRECO este preocupat de potenţialul impact al acestor legi, inclusiv asupra structurii instanţelor şi a procuraturilor. În pofida importanţei şi a sferei largi a acestor reforme, impactul lor nu a fost evaluat în mod corespunzător, iar procesul legislativ a fost, de asemenea, discutabil”, potrivit sursei citate.

„GRECO cere României să renunţe la înfiinţarea noii secţii speciale de procurori pentru investigarea delictelor din sistemul judiciar. De asemenea, raportul ia notă de controversatul proces, iniţiat în februarie 2018, privind destituirea şefului biroului specializat al procuraturii anticorupţie (DNA), şi îşi reiterează apelul de luare a unor măsuri de protecţie suplimentare legate de procedurile de numire şi de revocare a procurorilor-şefi de către puterea executivă”precizează oficialii europeni.

„GRECO este de asemenea critic faţă de amendamentele aduse legislaţiei penale care, dacă vor fi adoptate, ar intra în contradicţie cu angajamentele internaţionale ale României”, adaugă sursa citată.

Deşi semnalele GRECO în legătură cu înfiinţarea unei noi secţii pentru investigarea magistraţilor au fost urmate de cele din avizele Comisiei de la Veneţia, coaliţia de guvernare nu a renunţat la demers, Guvernul adoptând pe 10 octombrie OUG 90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie. Actul normativ a fost aprobat şi de către Parlament. Ulterior OUG 90 a fost contestată de PNL şi USR la Curtea Constituţională care va dezbate sesizarea pe 16 ianuarie.

Comisia de la Veneţia critică legile Justiţiei şi recomandă României menţinerea rolului preşedintelui şi al CSM în numirea şi revocarea magistraţilor

În avizul preliminar din 13 iulie, Comisia de la Veneţia a recomandat autorităţilor din România să reexamineze, în proiectele de lege din domeniul justiţiei, modul de numire şi revocare a magistraţilor, în sensul asigurării unor proceduri neutre, prin menţinerea rolului preşedintelui ţării şi Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Avizul instituţiei europene a venit ca urmare a unor sesizări de evaluare făcute de preşedintele Klaus Iohannis şi de Comisia de monitorizare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

Potrivit raportului, Comisia de la Veneţia formulează următoarele recomandări adresate autorităţilor din România:

- „să reexamineze sistemul de numire / revocare a procurorilor de rang înalt, inclusiv prin revizuirea prevederilor corespunzătoare din Constituţie, în perspectiva oferirii condiţiilor pentru un proces de numire / revocare neutru şi obiectiv, prin menţinerea rolului instituţiilor, precum preşedintele ţării şi Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), capabile să echilibreze influenţa ministrului Justiţiei”;

- „să elimine ori să definească mai bine prevederile care le permit procurorilor de rang superior să invalideze soluţiile procurorilor pentru situaţiile de nefundamentare”;

- „să elimine restricţiile propuse asupra libertăţii de exprimare a judecătorilor şi procurorilor”.

Comisia de la Veneţia constată, în raportul de evaluare, că potrivit propunerilor, CSM primeşte un „rol decisiv” de responsabilitate în procedurile de numire şi revocare a magistraţilor. „Modificarea majoră care derivă, în noul sistem, este că preşedintele va fi exclus în totalitate din procedurile de numire şi revocare”, observă Comisia de la Veneţia.

„Procesul legislativ, care a generat clivaje majore în societatea din România, a fost criticat pentru că a fost excesiv de rapid, din cauza lipsei transparenţei şi pentru că a fost efectuat în absenţa consultărilor complete şi eficiente”, concluzionează Comisia de la Veneţia.

Cu toate acestea, Guvernul a adoptat, pe 15 octombrie, ordonanţa de urgenţă 92/2018 privind modificarea Legilor justiţiei. Actul normativ se află în procedură de aprobare parlamentară. Senatul, for decizional pentru proiectul de lege, a decis miercurea trecută retrimiterea pentru a doua oară a iniţiativei la Comisia specială pentru Legile justiţiei, condusă de Florin Iordache.

Comisia de la Veneţia recomandă revizuirea amendamentelor la Codurile penale

Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia) a transmis, în avizul aprobat, pe 19 octombrie, o serie de recomandări în cazul amendamentelor la Codul de Procedură Penală şi la Codul Penal.

În cazul Codului de Procedură Penală, Comisia recomandă României „să revizuiască în totalitate amendamentele pentru a se asigura că reformele nu au impact negativ asupra funcţionării sistemului judiciar penal”.

În cazul Codului Penal, Comisia de la Veneţia îndeamnă Bucureştiul „să reanalizeze şi să modifice prevederile privind delictele asociate corupţiei, în special mita (Articolul 290)”. „Avizul evidenţiază că proiectele de amendamente ar descuraja persoanele care oferă mită să coopereze cu autorităţile, ar influenţa relaţiile comerciale şi tranzacţiile de cumpărare (articolele 291 şi 292), delapidarea (Articolul 295) şi abuzul în serviciu (Articolul 297)”. România trebuie „să reanalizeze şi să modifice unele prevederi care au impact mai general, precum cele privind statutul limitărilor (articolele 154-155)”, precizează Comisia de la Veneţia.

„Conform avizului, amendamentul propus creează riscul ridicat ca, în cazuri complexe, infracţiunile respective să fie blocate prin prescriere înainte de finalizarea investigaţiei şi a procesului - mărturia falsă (Articolul 273) şi compromiterea intereselor justiţiei (Articolul 277 CC)"; Bucureştiul trebuie "să reanalizeze şi să modifice prevederile referitoare la măsurile de confiscare (Articolul 1121) şi definirea funcţionarului public (Articolul 175), sancţiunile auxiliare (Articolul 65), pentru a le alinia la obligaţiile internaţionale ale ţării”, arată Comisia de la Veneţia.

Raportul MCV semnalează regrese în justiţie/ Parlamentul European adoptă Rezoluţia privind statul de drept din România

Adoptarea legilor justiţiei şi presiunile asupra independenţei sistemului judiciar, în special asupra DNA, au generat dubii privind ireversibilitatea progreselor înregistrate de România, a anunţat Comisia Europeană, pe 13 noiembrie, în raportul MCV, recomandând suspendarea procedurilor în cazul procurorilor de rang înalt.

„Cele 12 recomandări formulate în raportul din 2017 nu mai sunt suficiente pentru oprirea monitorizării în cadrul MCV, aşa cum fixase obiectivul preşedintele CE, Jean-Claude Juncker. Este necesar ca principalele instituţii din România să demonstreze un angajament clar în favoarea independenţei justiţiei şi combaterii corupţiei, acestea fiind elemente-cheie indispensabile; de asemenea, este necesară restabilirea garanţiilor şi sistemului de control şi echilibru la nivel naţional, pentru a acţiona când există riscul regreselor”, precizează Comisia Europeană.

Pentru remedierea situaţiei, Executivul UE recomandă României „să suspende imediat aplicarea legilor justiţiei şi a ordonanţelor de urgenţă” aferente. De asemenea, Bucureştiul este îndemnat să ţină cont în totalitate de recomandările formulate în cadrul MCV, precum şi de cele ale GRECO.

Comisia Europeană mai recomandă României „să suspende imediat toate procedurile în derulare de numire ori revocare a procurorilor de rang înalt”.

CE recomandă ţării noastre să elaboreze un cadru legal care să permită supravegherea eficientă a activităţilor serviciilor de informaţii şi a colaborării acestora cu instituţiile judiciare.

Referindu-se la protocoalele de colaborare între instituţiile judiciare şi serviciile de informaţii din România, Comisia Europeană subliniază că „activităţile agenţiilor de informaţii nu sunt o problemă de monitorizat de către UE", fiind "în afara exigenţelor stabilite în cadrul MCV”.

Tot pe 13 noiembrie, Parlamentul European a adoptat proiectul de rezoluţie prin care exprimă preocupare privind modificarea legislaţiei penale şi judiciare în România. Textul rezoluţiei semnalează îngrijorarea PE privind modificarea legislaţiei penale şi judiciare, avertizând că există riscul subminării independenţei justiţiei şi a acţiunilor anticorupţie.

Textul rezoluţiei semnalează „preocuparea profundă” a Parlamentului European privind modificarea legislaţiei penale şi judiciare, avertizând că există riscul subminării independenţei justiţiei şi a acţiunilor anticorupţie.

Rezoluţia a fost adoptată după două dezbateri organizate în Parlamentul European la care au participat premierul Viorica Dăncilă şi preşedintele Klaus Iohannis. Documentul, publicat pe site-ul PE, conţine 13 recomandări către România şi instituţiile Uniunii Europene în ceea ce priveşte sistemul judiciar şi combaterea corupţiei.