RETROSPECTIVĂ | Capitala, fără realizări majore în 2019. Bucureştiul este în continuare blocat în trafic, poluat şi are probleme cu alimentarea cu apă caldă

Bucureştiul nu s-a bucurat nici în 2019 de inaugurarea unui anumit proiect de infrastructură important, care să ajute la fluidizarea traficului. De exemplu, pasajul de la Ciurel a rămas nefinalizat, iar pasajul de la Nicolae Grigorescu a rămas închis, în ciuda faptului că lucrările au fost finalizate.

În ceea ce priveşte proiectul de la Ciurel, sau Nodul Virtuţii aşa cum este trecut în proiect, deşi primarul general a anunţat încă din 2018 că este finalizat „în proporţie de 90 la sută”, pe el încă nu se circulă. Partea a doua a proiectului, respectiv drumul expres către A1, care să fluidizeze traficul pe Iuliu Maniu (principala ieşire din Bucureşti) a rămas la stadiul de exproprieri.

La Nicolae Grigorescu, lucrurile sunt şi mai triste. Finalizat încă din 2018, pe pasaj nu se poate circula nici azi, din cauza firelor de înaltă tensiune, care trebuie mutate de către Transelectrica.
Pe de altă parte, Primăria Capitalei a făcut paşi importanţi în ceea ce priveşte Prelungirea Ghencea şi a demarat lucrările pe această şosea, unde, din vară au început exproprierile. De asemenea, s-au făcut paşi importanţi în ceea ce priveşte Pasajul Doamna Ghica, unde au început lucrările. Tot în programul de investiţii în infrastructură a fost inclus şi pasajul peste calea ferată de la Andronache, structură care va ajuta mult traficul din zonă, atunci când va fi finalizată.

A doua parte a anului a fost marcată de taxa Oxigen, măsura văzută cu ochi buni şi de o parte a opoziţiei, dar şi de către ONG-urile de mediu. Taxa a fost însă amânată pentru data de 1 martie 2020.

La capitolul transport în comun, pe parcursul acestui an au fost anulate licitaţii de achiziţioare atât pentru autobuze cât şi pentru tramvaie, astfel că Bucureştiul nu are în prezent nici tramvaie noi, şi nici autobuze electrice.

Pe de altă parte, la capitolul poluare, normele au rămas aceleaşi ca şi în anii trecuţi, oraşul fiind în continuare unul foarte poluat, cu limite depăşite, mai ales în ceea ce priveşte praful (PM10) şi noxele eliminate de maşinile într-un număr foarte mare şi blocate în trafic.

Fără îndoială, cea mai mare problemă a Capitalei din prezent o reprezintă sistemul de termoficare şi întreruperile de apă caldă şi căldură. Reprezentanţii fostului Radet, în prezent Termoenergetica, au precizat, în mai multe rânduri, pe parcursul anului 2019, că s-a demarat un amplu program de modernizare a conductelor care transportă agentul termic. La ultima şedinţă a Consiliului General al Municipiului Bucureşti a fost aprobată pentru a fi susţinută cu fonduri europene suma de 1,5 miliarde de lei pentru modernizarea sistemului de termoficare.

Dacă la capitolul infrastructură, poluare, sau soluţii durabile şi inteligente primăria a fost foarte slabă, în ceea ce priveşte acordarea de vouchere, municipalitatea aproape că a excelat. Cu alte cuvinte, având un buget consistent, primăriei nu i-a fost greu să fie generoasă.

Astfel, în 2019 au continuat şi proiecte sociale precum FIV 2, „O Şansă pentru Cuplurile Infertile” sau acordarea de bani pentru aparate dentare elevilor.

Tot din zona „sănătate”, primăria a aprobat în luna decembrie o investiţie record, de aproape un miliard de euro pentru Spitalul Metropolitan şi pentru un complex de alte clădiri. Spitalul ar urma să coste însă 400 de milioane de euro, restul fiind pentru celelalte investiţii de lângă unitatea spitalicească.

Un capitol unde s-au făcut cele mai mari progrese în 2019 este cel al consolidărilor, asta şi în condiţiile în care aproape 30 de ani primăria nu făcut mai nimic pentru refacerea clădirilor cu bulină.

„Primăria Capitalei are incluse în programul de reducere a riscului seismic peste 200 de clădiri, ceea ce înseamnă peste jumătate din cele 349 de clădiri încadrate la RS1. Până în anul 2020 se va interveni la toate aceste clădiri. La peste 179 de imobile au fost executate lucrările de punere în siguranţă şi intervenţii de urgenţă, au fost finalizate documentaţiile tehnice şi au început lucrările de consolidare”, se arată într-un răspuns al Municipalităţii, la solicitarea MEDIAFAX.