- Home
- Social
- BUCUREŞTI, (01.01.2020, 08:24)
- Departamentul Social - Mediafax
- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
RETROSPECTIVĂ | Învăţământul românesc, marcat în 2019 de rezultatele proaste obţinute de elevi la evaluarea PISA
Sistemul de educaţie a fost marcat, în 2019, de rezultatele proaste la evaluarea PISA, care au scos la iveală că un procent de 59% dintre elevii români pot înţelege un text de mărime medie şi doar 1% au avut rezultate foarte bune la citire sau la ştiinţe.
Urmărește
323 afișări
RETROSPECTIVĂ | Învăţământul românesc, marcat de rezultatele proaste la evaluarea PISA în 2019
Aceste teste au plasat România în clasamentul PISA pe locul 47 din 79 de ţări. În urma acestor rezultate, se apreciază că gradul de analfabetism funcţional este mare: 44% dintre elevi nu înţeleg ce citesc.
Reacţiile miniştrilor şi ale tuturor actorilor implicaţi în procesul de educaţie din România nu au întârziat să apară, însă mai puţin şi acţiunile lor.
Una dintre cele mai suprinzătoare reacţii a fost cea a ministrul Educaţiei, Monica Anisie, care a declarat că formatele testării nu sunt teste de performanţă individuală şi, prin urmare, implicarea participanţilor nu a fost maximă deoarece elevii nu au avut nicio miză. Ulterior, ea a spus că va propune „activarea” unui articol din Legea Educaţiei care prevede înfiinţarea unor „şcoli-pilot”. Preşedintele României a promis şi el un proiect în acest domeniu, ce va purta numele „România Educată”.
ULTIMELE ȘTIRI
-
Moldova își crește bugetul pentru apărare. Parlamentul a aprobat o nouă strategie pe 10 ani
-
Surpriză: Producătorii ruşi ai rachetei Oreshnik au folosit instrumente occidentale
-
Criza politică din Coreea de Sud se adânceşte: Parlamentul a votat şi pentru destituirea preşedintelui interimar
-
Putin afirmă că premierul slovac Robert Fico s-a oferit să intermedieze negocierile de pace dintre Rusia şi Ucraina
Daniel Funeriu, fost ministru al Educaţiei, a propus chiar şi ca profesorii să susţină aceleaşi teste PISA, subliniind că rezultatele vor fi surprinzătoare. Funeriu propunea şi un „moment zero al reselecţiei profesorilor”.
Şi sindicatele din învăţământ s-au manifestat legat de rezultatele PISA. Obţinerea celui mai slab punctaj la aceste teste din ultimii nouă ani înseamnă un regres pentru România, dar şi o radiografie a sistemului haotic, lipsit de substanţă în care funcţionează Educaţia, susţineau reprezentanţii Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), care au cerut măsuri urgente. Pe de altă parte, Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret“ a reacţionat şi ea după publicarea raportului PISA şi a condamnat declaraţiile celor care au „aruncată cu pietre”, fără a căuta adevăraţii vinovaţi.
Învăţământul profesional pentru elevii care nu iau măcar 5 la Evaluarea Naţională, o himeră
O altă dezbatere aprinsă în 2019 a fost şi pe marginea obligativităţii învăţământului profesional pentru elevii clasei a VIII-a care nu obţin media 5 la Evaluarea Naţaională.
Măsura educaţională care a împărţit România anului 2019 în două tabere a fost decizia ministrului care a cârmuit Ministerul Educaţiei în prima parte a anului, respectiv Ecaterina Andronescu. Aceasta presupune ca elevii clasei a VIII-a care vor susţine în 2020 Evaluarea Naţională şi nu obţin media 5 să urmeze în mod obligatoriu cursurile învăţământului profesional.
Prima menţiune a posibilităţii implementării unei astfel de hotărâri a apărut în luna august a anului 2019, când ministrul Educaţiei de la acea vreme, Ecaterina Andronescu, lansa o propunere care viza posibilitatea reglementării cadrului legislativ, în sensul în care, elevii clasei a VIII-a care vor susţine în 2020 Evaluarea Naţională şi nu obţin media 5 să fie obligaţi să urmeze cursurile învăţământului profesional.
Măsura propusă de Ministerul Educaţiei primea tot în luna august aviz favorabil din partea partenerilor sociali ai instituţiei şi urma să devină aplicabilă în eventualitatea adoptării începând cu anul şcolar următor.
Preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi - Învăţământ Preuniversitar, (FNAP-I.P) Iulian Cristache declara la acel moment pentru MEDIAFAX, că măsura nu ar trebui privită neapărat sub forma unei obligativităţi, ci mai degrabă sub forma unei orientări în domeniu care îi poate ajuta pe elevii în cauză.
Sursa citată a precizat faptul că decizia nu a fost una uşoară, însă în contextul unor modificări, precum cele propuse de reprezentanţii Comisiei de Dialog Social, aceasta ar putea fi una benefică.
„Sunt profesori care îşi vor dori, profesori care nu, sunt unii profesori care gândesc prin prisma meseriei şi se gândesc că numărul de locuri, de catedre de la liceele teoretice se vor micşora şi atunci trebuie să meargă spre învăţământul profesional, ceea ce probabil nu le va conveni”, a mai explicat Iulian Cristache.
În septembrie 2019, măsura capată formă şi contur
Această măsură a trecut de la statutul de propunere la cel de realitate oficială la 5 septembrie 2019, când învăţământul profesional devenea obligatoriu pentru elevii care obţin mai puţin de 5 la Evaluarea Naţională, sub bagheta noului ministru interimar al Educaţiei de atunci, Daniel Breaz. Tot atunci era publicată şi metodologia în Monitorul Oficial.
Astfel, se stabileşte faptul că elevii care obţin sub media 5 la Evaluarea Naţioală nu vor mai putea intra în repartizarea la licee, potrivit Ordinului publicat, la 5 septembrie 2019 în Monitorul Oficial, şi semnat de ministrul interimar al Educaţiei de atunci, Daniel Breaz, elevii în cauză putând să urmeze profesionala.
„La procesul de admitere în învăţământul liceal de stat pentru anul şcolar 2020-2021 participă numai elevii care au susţinut evaluarea naţională şi a căror medie de admitere, calculată conform punctului I al anexei 2 din prezentul ordin, este minimum 5”, se arată în paragraful din Monitorul Oficial.
Concret, elevii care obţin medii sub 5 la Evaluarea Naţională nu vor putea fi repartizaţi la liceu, opţiunea fiind învăţământul profesional.
Expertul în educaţie, Daniela Vişoianu, spunea atunci despre Ordinul care-i trimite pe elevii cu media sub 5 la Evaluare la liceele de meserii că prin implementarea sa sistemul refuză să îşi asume că acest 4 e un eşec de sistem, nu vina elevului.
Măsura învăţământulului profesional care devine obligatoriu pentru elevii ce obţin sub 5 la evaluare împărţise la acel moment societatea în mai multe tabere.
„Sistemul refuză să îşi asume că acest 4 este un eşec de sistem, nu vina elevului care a venit la şcoală opt ani”,spunea expertul în educaţie, Daniela Vişoianu.
Inclusiv Preşedinţia a comentat Ordinul privind mediile sub 5 la Evaluarea Naţional, catalogându-l drept „un demers segregaţionist”.
Administraţia Prezidenţială critica şi faptul că la momentul adoptării Ordinului, nu puteau să mai fie repartizaţi în licee, susţinând că demersul este unul segregaţionist, iar PSD continuă să facă experimente grave în educaţie.
La scurt timp după adoptarea Ordinului, Educaţia rămânea fără ministru
2019 a fost al doilea an universitar consecutiv care începea fără un ministru, după cum preciza la acel moment Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR). Acest loc a rămas vacant până la căderea Guvernului PSD din 11 octombrie, ca urmare a trecerii moţiunii de cenzură iniţiate de PNL. Acest moment aducea cu sine un Guvern nou şi implicit, un ministru pentru Educaţie, după săptămâni de absenţă a unui occupant al şefiei acestei instituţii.
La 30 octombrie 2019, Monica Anisie, devenea noul ministru al Educaţiei, al treilea din acest an.
O lună mai târziu de la instalare, în luna noiembrie a acestui an, Ministrul Educaţiei publica pe site-ul ministerului un proiect prin care elevii cu media sub 5 la Evaluarea Naţională ar putea intra la liceu, ea criticând aprig această măsură încă din timpul audierilor sale din Parlament premergătoare instalării în funcţia de ministru al Educaţiei.
Astfel, ministrul Monica Anisie supunea în luna noiembrie dezbaterii un proiect menit să modifice Ordinul fostului ministru, astfel încât elevii care nu obţin media 5 la Evaluarea Naţională să poată fi repartizaţi la liceu, potrivit prevederilor propuse.
Potrivit proiectului de Ordin publicat pe site-ul Ministerului Educaţiei, se propune ca „la repartizarea computerizată din prima etapă de admitere participă numai elevii care au susţinut evaluarea naţională”. Prin această prevedere, elevii pot fi repartizaţi la liceu chiar dacă nu au media 5 la Evaluarea Naţională, însă aceştia trebuie să fi susţinut probele.
„După repartizarea candidaţilor menţionaţi la alin. (12), se repartizează absolvenţii clasei a VIII-a care nu au susţinut evaluarea naţională şi cărora nu li se poate calcula media de admitere conform punctului I al anexei nr. 2 la prezentul ordin”, se mai arată în documentul citat.
Prevederile sunt pentru anul şcolar 2020-2021
Dacă acest proiect aflat în acest moment în dezbatere publică va deveni realitate, rămâne de văzut. Deocamdată măsura potrivit căreia elevii care obţin sub media peste 5 la Evaluarea Naţională nu vor mai putea intra în repartizarea la licee, rămâne în vigoare, potrivit Ordinului publicat, la începutul lunii septembrie, în Monitorul Oficial, şi semnat de ministrul Educaţiei de la acel moment, Daniel Breaz.
„La procesul de admitere în învăţământul liceal de stat pentru anul şcolar 2020-2021 participă numai elevii care au susţinut evaluarea naţională şi a căror medie de admitere, calculată conform punctului I al anexei 2 din prezentul ordin, este minimum 5”, se arată în paragraful din Monitorul Oficial.
Concret, elevii care obţin medii sub 5 la Evaluarea Naţională nu vor putea fi repartizaţi la liceu, singura opţiune fiind învăţământul profesional.
Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!
Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!
Citește pe alephnews.ro: Platforma de socializare X a lui Elon Musk devine un experiment social
Citește pe www.zf.ro: S-a terminat cu sunatul după doctori, vânatul de programări şi aşteptatul. 2025 va fi anul revoluţiei tehnologice şi în sănătate. Ce vor putea face pacienţii în viitorul apropiat. VIDEO
Citește pe www.zf.ro: Cum poate România să ajungă o forţă în regiune şi să lase în urmă toţi vecinii
Citește și: RETROSPECTIVĂ | Capitala, fără realizări majore în 2019. Bucureştiul este în continuare blocat în trafic, poluat şi are probleme cu alimentarea cu apă caldă
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
S-a terminat cu sunatul după doctori, vânatul de programări şi aşteptatul. 2025 va fi anul revoluţiei tehnologice şi în sănătate. Ce vor putea face pacienţii în viitorul apropiat. VIDEO
De la anul „ultra-bogaţilor”, la cel în care trebuie să ne confruntăm cu consecinţele deceniilor de acumulări de datorii. Ce s-ar putea întâmpla în 2025?
Oficial Direcţia Informaţii Militare: este un grad de probabilitate scăzut pentru o confruntare Rusia – NATO
Una dintre cele mai râvnite femei din lume s-a despărțit de iubitul fotbalist. Cine e latino loverul de care s-a îndrăgostit
PROSPORT.RO
Ce a putut să scrie o tânără pe salata boeuf, de Crăciun? Au râs cu lacrimi când au văzut mesajul genial
CANCAN.RO
Cristina Demetrescu ne spune care sunt cele 2 zodii care își vor schimba radical viața în 2025
GANDUL.RO
Ministrul Justiţiei: La sfârşitul lunii martie cred că SIIJ poate fi desfiinţată. "Această Secţie şi-a ratat rolul pe care l-ar fi putut avea"
ULTIMA ORǍ
vezi mai multe
ŞTIRILE ZILEI
-
astăzi, 11:06
Noile reguli de TVA pentru IMM-uri în UE intră în vigoare de la 1 ianuarie 2025
-
astăzi, 10:47
LIVE TEXT Războiul din Ucraina, ziua 1038. ISW: Putin respinge planul de pace elaborat de echipa lui Trump / Lavrov: Administraţia Trump ar trebui să facă primul pas pentru „restabilirea dialogului” / Reuters: Rusia utilizează Bitcoin pentru plăţile internaţionale