Revelion 2020. Tradiţii şi obiceiuri de Anul Nou în jurul lumii. Ce să faci pentru a avea noroc în noul an

În cazul românilor, ca să intre cu bine în noul an, ei trebuie să respecte anumite tradiţii la masa de Revelion, după cum spune Vasile Focşeneanu, etnograf şi profesor de istorie la Liceul „Aurel Vlaicu“, din Breaza.

Potrivit acestuia, de pe masa festivă nu trebuie să lipsească şapte mere roşii. „Cum este oul roşu de Paşte, aşa sunt merele roşii de Crăciun şi Revelion. Să nu lipsească merele roşii. Cele şapte mere roşii rămân pe masa festivă până de Sf. Ioan. Simbolizează sănătatea”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Vasile Focşeneanu.

Pe masa de Revelion trebuie să fie şi 12 nuci, simbolul trăiniciei în comunităţile de români, care trebuie puse într-o strachină. Ele reprezintă cele 12 luni ale anului, iar pentru bunăstare specialişţii recomandă 12 boabe de strugure alb.

Iată că obiceiurile românilor nu se îndepărtează de alte culturi ale lumii şi putem observa similitudini cu tradiţiile din Spania, de exemplu. 

Ungaria

În Ungaria, oamenii au obiceiul de a crea din hârtie şi paie o sperietoare de ciori care poartă numele de Jack Straw. Acesta este un simbol al ghinionului din anul care se încheie. Sperietoarea este apoi purtată prin sate şi arsă la miezul nopţii.

Rusia

Ruşii obişnuiesc să bea şampanie la miezul nopţii şi deschid uşile şi ferestrele pentru ca noul an ssă poată intra în casă.

Belarus

Aici, femeile nemăritate participă la jocuri de forţă pentru a se afla care dintre ele se va mărita prima în anul ce urmează.

Franţa

Francezii sunt cei care au dat naştere termenului „revelion”. În noaptea dintre ani, ei organizează mese fastuoase numite Reveillon de Saint Sylvestre. Cu această ocazie, tinerii merg la petreceri şi beau multă şampanie.

Spania

Un obicei spaniol dar şi italian de Anul Nou este să mănânci câte o boabă de strugure la fiecare dintre cele 12 bătăi ale ceasului care vestesc trecerea în noul an. Fiecare boabă de strugure reprezintă câte o dorinţă pentru fiecare lună a anului următor. De asemenea, în noaptea de Anul Nou miresele îşi strecoaro verigheta în cupa de şampanie şi ciocnesc.

Portugalia

Un obicei similar există şi în Portugalia, doar că strugurii sunt înlocuiţi cu smochine. Astfel, în noaptea dintre ani, oamenii mănâncă 12 smochine, care simbolizează 12 dorinţe pentru anul ce vine.

Italia

În Napoli, în Italia, Anul Nou este întâmpinat printr-un obicei special. Ei aruncă pe fereastră obiecte vechi, simboluri ale anului care a trecut. Astfel, obiecte de mobilier, vase şi haine ajung în stradă, spre ghinionul gunoierilor, care trebuie să facă peste noapte curăţenie. Tradiţia, însă, tinde să dispară, pentru că prezintă riscuri pentru trecători. Ei numesc noaptea de Anul Nou „Capodanno” şi obişnuiesc să pună pe masă mâncăruri speciale, despre care se spune că aduc bogăţie şi abundenţă.

Grecia

Pentru greci, ziua de Anul Nou este dedicată Sfântului Vasile, care este cunoscut pentru bunătatea sa. Copiii îşi lasă încălţările lângă şemineu în noaptea de Anul Nou, pentru a primi daruri de la Sfântul Vasile. Mâncarea tradiţională de Anul Nou aici este „vassilopitta”, o prăjitură în care este pusă o monedă din argint sau din aur. Cel ce găseşte moneda va avea noroc în anul respectiv.

Scoţia

În Scoţia, Anul Nou este numit „Hogmanay”. În această noapte, unele sate aprind suluri de smoală, care sunt lăsate apoi să se rostogolească pe străzi. În felul acesta, vechiul an este ars şi celui nou îi este permis să vină. Scoţienii cred că prima persoană care va intra în casă de Anul Nou va aduce fie noroc, fie ghinion. Noul an va fi norocos dacă această persoană este un bărbat brunet, care aduce un dar.

Irlanda

În Irlanda, oamenii obişnuiesc să bată cu un colţ de pâine în pereţi şi pe la uşi, pentru a alunga ghinionul şi pentru a chema spiritele bune în casă. La masa de Revelion, ei aşază la masă scaune în plus, pentru membrii familiei care au decedat.

Germania

Pentru nemţi, plumbul este norocos. În noaptea de Anul Nou, există obiceiul de a turna metalul topit într-un vas cu apă şi formele ciudate care se formează pot prezice viitorul. De exemplu, o minge înseamnă noroc în anul care vine, inima simbolizează căsnicie, o ancoră indică nevoia de ajutor, iar o cruce reprezintă moartea cuiva drag.

Belgia

La Liège, în Belgia, pe 1 ianuarie există obiceiul de a mânca choucroute (un fel de varză murată cu cârnaţi) în familie şi ţin o monedă sub farfurie, în mână sau în buzunar, pentru a avea bani tot anul.

Elveţia

În unele părţi din Elveţia şi Austria localnicii se costumează pentru a sărbători ajunul zilei de Sfântul Silvestru. În anul 314, oamenii au crezut că suveranul pontif al acelei perioade, care se numea Silvestru, a capturat un monstru de mare ce va scăpa şi va distruge lumea în anul 1.000. În amintirea acelei spaime, oamenii se îmbracă în costume neobişnuite.

Olanda

Oudejaarsdag sau „ziua anului trecut” (31 decembrie) este sărbătorită cu focuri de artificii, care încep în zori şi ţin până târziu în noapte. Tot de Revelion, olandezii fac focuri de tabară din brazii de Crăciun pe stradă şi mănâncă gogoşi şi alte deserturi.

America Latină

În Ecuador şi Peru, cu puţin timp înainte de Anul Nou, oamenii fac păpuşi de cârpă sau din hârtie creponată (muñecos), care reprezintă anul care a trecut. Păpuşile sunt expuse apoi în faţa caselor, până pe 31 decembrie, la miezul nopţii, când sunt arse în stradă. Există, de asemenea, credinţa conform căreia dacă porţi o anumită culoare la 12 noaptea, aceasta ar putea aduce noroc în anumite domenii. Astfel, se spune despre culoarea galbenă că este semn de bani, iar roşu poate aduce noroc în dragoste. De asemenea, cel care doreşte să călătorească tot anul trebuie să alerge prin cartier cu o valiză în mână, la ora 12:00 noaptea fix.

India

Nu toţi hinduşii sărbătoresc noul an în acelaşi timp sau în acelaşi fel. Însă, în Bengalul de Vest, oamenii se împodobesc cu flori, pe care le colorează în roşu, roz, violet sau alb. Femeile poartă haine galbene, care este considerată culoarea primăverii. În schimb, în sudul Indiei, mamele pun mâncare, flori şi daruri într-o cutie specială, pentru copii.

În dimineaţa Anului Nou, copiii trebuie să ţină ochii închişi, până când sunt conduşi de mână la cutia cu daruri.

În India Centrală, steagurile portocalii împodobesc toate clădirile în ziua de Anul Nou. În provincia Gujarat, în vestul Indiei, Anul Nou este sărbătorit la sfârşitul lunii octombrie, în acelaşi timp cu festivalul Diwali, când pe acoperişuri se pun mici lămpi cu ulei aprinse.

În aprilie, când Soarele se mişcă din Casa Peştilor în Casa Berbecului, locuitorii din Sri Lanka încep să sărbătorească Anul Nou. Acesta cade, de obicei, pe 13 sau 14 aprilie.
Hinduşii obişnuiesc să facă desene din pudră colorată în faţa casei, la începutul noului an, pentru a întâmpina rudele sau prietenii.

Vietnam

Anul Nou este numit „Tet Nguyen Dan” sau mai simplu „Tet”. El începe pe 21 ianuarie sau 19 februarie, în funcţie de an. Vietnamezii cred că un zeu stă în fiecare casă, iar în ziua de Anul Nou se duce la ceruri. Acolo, el spune cât de bun sau rău a fost fiecare membru al familiei în anul care a trecut. Zeul călătoreşte pe spatele unui crap, de aceea vietnamezii obişnuiesc ca de Anul Nou să cumpere un crap viu, căruia îi dau drumul în râu.

Filipine

În Filipine, ceremoniile trecerii în noul an îşi găsesc rădăcinile în vechile superstiţii şi tradiţii chineze, potrivit cărora zgomotul pocnitorilor va alunga spiritele rele şi va aduce noroc.

China

Anul Noul chinezesc este sărbătorit între 17 ianuarie şi 19 februarie, când e Lună Nouă – „Yuan Tan”. Chinezii din lumea întreagă ies pe stradă, unde sunt aprinse mii de lanterne. Ei cred că spiritele rele sunt peste tot în acea perioadă, aşa că aprind artificii pentru a le îndepărta. Uneori, îşi sigilează ferestrele şi uşile cu hârtie, pentru a nu lăsa spiritele malefice să pătrundă în casă.

Japonia

Pentru japonezi, Anul Nou, numit şi „Oshogatsu”, este una dintre cele mai importante sărbători şi este un simbol al înnoirii. În decembrie, sunt organizate „petreceri de uitat anul” sau „Bonenkai”, prin care oamenii lasă în urmă problemele şi grijile anului pe cale să se încheie şi se pregătesc pentru un nou început. Neînţelegerile şi animozităţile sunt date uitării.

Pe 31 decembrie, la miezul nopţii, familiile merg la cel mai apropiat templu pentru a împărţi saké (băutură tradiţională) şi pentru a asista la cele 108 lovituri de gong care anunţă trecerea în noul an. Această cifră reprezintă numărul păcatelor acumulate într-un suflet de-a lungul anului, iar loviturile de gong simbolizează alungarea păcatelor unul câte unul şi purificarea sufletelor. Pe 1 ianuarie, copiii primesc otoshidamas, adică mici cadouri cu bani înăuntru.