Revoluţionari clujeni care au primit sentinţe favorabile de la CEDO: Moral, este corect

Dorel Lăpuşan, unul dintre revoluţionarii clujeni care a primit o sentinţă favorabilă din partea magistraţilor CEDO împotriva statului român, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că sentiţa este justă din punct de vedere moral.

Lăpuşan a fost împuşcat în torace, în decembrie 1989, în Piaţa Libertăţii din Cluj-Napoca.

Acesta a spus că procesul revoluţiei de la Cluj a fost tergiversat pe fondul conjuncturii politice.

"M-am numărat printre cei împuşcaţi în 21 decembrie 1989 în centrul Clujului, în piaţa Libertăţii, a urmat o perioadă de convalescenţă, am fost pensionat având grad de invaliditate. În ‘90 colonelul Tit Liviu Domşa, care a lucrat la Parchetul Militar, îi arestase pe unii dintre cei care se făceau vinovaţi de reprimarea manifestanţilor, la scurt timp a fost nevoit să îi elibereze. Apoi au început audierile, să se ia declaraţii, anchete, s-a tergiversat aflarea adevărului şi pedepsirea vinovaţilor pe fondul conjuncturii politice din acea vreme. Ancheta a durat foarte mult, sute de martori trebuiau audiaţi la Bucureşti, ulterior am depus nenumărate adrese prin care ceream să se facă audierea la Cluj pentru a se scurta adresa. S-a deschis proces în ‘98, când a venit preşedinte domnul Costantinescu", a spus Lăpuşan

Acesta şi-a manifestat speranţa că şi alţi revoluţionari clujeni care au dat statul român în judecată vor avea câştig de cauză.

"Procesul revoluţiei de la Cluj a durat opt ani până în 2006 şi am considerat că suntem nedreptăţiţi de modul cum s-a desfăşurat. Ne-a deranjat cel mai mult faptul că inculpaţii au primit pedepse mici în comparaţie cu ce au făcut, fiind judecaţi ca şi cum ar fi comis omor prin imprudenţă, nu ca şi când ar fi comis crime voit. Din punct de vedere moral, sentinţa CEDO este justă, a durat destul de mult, suntem mulţumiţi de vestea primită. Mai sunt şi alţi oameni care au dat statul în judecată, mai sunt vreo zece clujeni care au deschis procese. Foarte puţine cereri sunt acceptate la CEDO, iar în momentul în care o cerere a fost acceptată, este clar că şansele unor sentinţe favorabile cresc considerabil", a spus Lăpuşan.

Un alt revoluţionar care a primit o sentinţă favorabilă, Dumitru Dragomir Inclezan, cel care a mobilizat oamenii pe platforma industrilă CUG şi care şi-a pierdut fratele la Astoria, a declarat şi el că sentinţa este corectă.

Potrivit acestuia, cei vinovaţi de crimele din Cluj au rămas "pe poziţii" şi din această cauză procesele au durat aşa mult.

"Am fost iniţiatorul mişcării de la CUG, de solidaritate cu timişoreni şi împotriva regimului comunist. Am pornit spre centru unde Călin Nemeş şi grupul lui ne aşteptau pe noi. După evenimentele din 1989 am simţit aerul libertăţii doar o zi, mi-am dat seama că lucrurile nu s-au schimbat, au rămas tot cei vechi pe metereze, inducându-mi o teamă că voi fi învinovăţit de ceea ce am pus la cale pentru a zdruncina caracatiţa comunisto-securistă. Cu foarte mare greutate s-au deschis procesele legate de revoluţia de la Cluj, s-au tergiversat din cauză că cei vinovaţi de crimele din ‘89 au rămas pe poziţii, ba mai mult, au primit grade înalte ocupând funcţii de stat, pe poziţii de pe care au putut să ne lucreze pe noi aşa cum au vrut şi cei care mai au rădăcini ne controlează şi acum. Fratele meu este unul din cei 26 de decedaţi din revoluţia română din Cluj, a murit la Astoria", a spus Inclezan.

Autorităţile române au fost ineficiente în investigarea reprimării violente a demonstraţiilor anticomuniste de la Cluj, din 1989, ancheta prelungindu-se pe o perioadă de 12 ani, astfel că statul va plăti daune de peste 52.000 de euro unui număr de cinci reclamanţi, a decis CEDO.

Magistraţii Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg au decis, marţi, că în această cauză, în care au depus plângere nouă reclamanţi români, a existat o încălcare a articolului 2 din Convenţie, referitor la dreptul la viaţă şi ineficienţa unei investigaţii.

Dorel Lăpuşan, Mircea Ioan Niţu, Nicolae Nemeti-Cristea, Dragomir Dumitru Inclezan, Leontin Lung, Cornel Matiş, Liviu-Ioan Borţig, Dorel Lupşa şi Delia-Liana Matiş sunt nouă cetăţeni români, născuţi în 1964, 1968, 1941, 1956, 1967, 1966, 1937, 1957 şi, respectiv, 1960, care locuiesc în Cluj. Aceştia au depus plângere la CEDO pentru a primi compensaţii în urma violenţelor suferite în timpul reprimării demonstraţiilor anticomuniste de la Cluj, din 1989.

Primii şase reclamanţi au fost grav răniţi în timpul protestelor, în decembrie 1989, iar ultimii trei sunt rude apropiate ale unor persoane care au fost ucise în timpul demonstraţiilor.

Ancheta autorităţilor române privind acele evenimente a fost deschisă în ianuarie 1990, când Parchetul Militar a început să investigheze moartea a 26 de protestatari şi rănirea prin împuşcare a altor 52. Doi ani mai târziu, cazul a fost închis, până când instanţa supremă a cerut redeschiderea anchetei în 1997.

Dosarul a primit mai multe termene şi amânări până în 2003, din cauza martorilor care nu veneau la audieri, schimbării procedurii judiciare, primirii de noi dovezi şi pierderii unor dosare.

În 9 aprilie 2003, instanţa supremă a achitat doi dintre acuzaţii în dosar, condamnându-l pe un al treilea la cinci ani de închisoare pentru crimă şi tentativă la crimă. Magistraţii au găsit vinovaţi alţi trei acuzaţi, însă au susţinut că nu mai pot fi închişi din cauza vârstei.

Totodată, magistraţii au ordonat plata unor daune victimelor reprimării acelor demonstraţii, însă aceştia au primit sumele dictate de instanţă abia trei ani mai târziu.

În consecinţă, judecătorii CEDO au decis, marţi, că statul român trebuie să le plătească despăgubiri de câte 10.000 de euro reclamanţilor Lăpuşan, Borţig, Lung, Niţu şi Inclezan, precum şi câte 750 de euro lui Lăpuşan şi Lung şi 660 de euro lui Inclezan.

Judecătorii au arătat că autorităţile române nu au acţionat cu diligenţă, indicând mai ales inactivitatea procurorilor şi repetatele amânări ale audierilor, în contextul importanţei acestui proces pentru societatea din România.

Într-un dosar privind revoluţia de la Cluj au fost condamnate cinci persoane: gen.col. (r) Iulian Topliceanu - fost comandant al Armatei a 4-a, Ioachim Moga - prim-secretar al Comitetului judeţean PCR Cluj, col. Valeriu Burtea - fost comandant al unei unităţi militare din Floreşti, lt.col. Ioan Cocan - fost comandant de divizion, mr. Ilie Dicu.

Astfel, Ioachim Moga a fost condamnat la opt ani de închisoare. Generalul (r) Iulian Topliceanu a fost condamnat la zece ani de închisoare, iar Burtea şi Cocan au fost condamnaţi la câte nouă ani de închisoare, în timp ce maiorul Ilie Dicu a primit 15 ani de închisoare.

Instanţa supremă l-a achitat pe fruntaşul Marian Bolboş, care fusese judecat pentru omor calificat.

În plus, Moga, Topliceanu, Burtea şi Cocan au fost obligaţi să plătească daune şi despăgubiri de 10,7 miliarde de lei vechi, în solidar cu Ministerul Apărării Naţionale (MApN). Pe de altă parte, Moga, Topliceanu şi Dicu, în solidar cu MApN, trebuie să achite 6,665 miliarde de lei vechi. Tot în solidar, Moga, Topliceanu şi MApN trebuie să plătească daune şi despăgubiri de 19,465 miliarde de lei vechi, iar Moga, Topliceanu şi Bolboş - alături de MApN - trebuie să achite 1,250 miliarde de lei vechi.

Nu în ultimul rând, cei cinci condamnaţi trebuie să plătească statului, fiecare în solidar cu MApN, câte 20 de milioane de lei vechi reprezentând cheltuieli judiciare.