Revoluţionarii i-au făcut cadou lui Iliescu 21 de tablouri cu 21 de eroi ai Revoluţiei din '89

"Am făcut un proces verbal de predare-primire cu un domn îmbrăcat în civil care a fost trimis de fostul preşedinte Ion Iliescu pentru a prelua respectivele tablouri şi care ne-a asigurat că acestea vor ajunge la domnia sa", a declarat pentru MEDIAFAX, vineri noapte, liderul Asociaţiei 21 Decembrie, Teodor Mărieş.

Acesta a precizat că i-a transmis liderului PSD respectivele tablouri, cu rugămintea ca acestea să fie expuse într-un viitor muzeu care să-i înfăţişeze pe toţi eroii Revoluţiei din 1989. Mai mult, revoluţionarii au spus că şi-ar dori ca muzeul să fie organizat într-un spaţiu pus la dispoziţie chiar de fostul preşedinte Ion Iliescu.

Delegaţia revoluţionarilor, formată din 40 de persoane, a făcut o vizită la locuinţa lui Iliescu după ce a depus la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) documente în sprijinul acţiunii privind urgentarea judecării unui dosar al Revoluţiei.

Revoluţionarii care au participat, joi, la un miting în faţa Palatului Drepturilor Omului din Strasbourg, au discutat cu un reprezentat delegat de CEDO, căruia i-au dat mai multe documente şi decizii ale Curţii Constituţionale, ale procurorului general al României, Codruţa Kovesi şi ale şefului Parchetelor Militare, colonelul Ion Vasilache, în sprijinul acţiunii privind urgentarea judecării unui dosar al Revoluţiei. Totodată, aceştia au prezentat documente legate de perioada 16-28 decembrie 1989 şi de incidentele din 13 iunie 1990, precum şi "probe de imixtiune în justiţie" ale unor senatori, deputaţi şi reprezentanţi ai Executivului.

"Concluzia reprezentantului conducerii CEDO a fost că în România s-a înregistrat cel mai mare număr de victime pe timp de pace din istoria contemporană a Europei, masacrul producându-se într-un interval extrem de scurt", potrivit unui comunicat de presă de vineri al vicepreşedintelui Alianţei Civice, Sorin Ilieşiu.

Cu ocazia deplasării la Strasbourg, reprezentanţi ai revoluţionarilor din Timişoara au deschis la CEDO acţiuni în cazul amânării dosarului Chiţac - Stănculescu.

Delegaţia - din care fac parte reprezentanţi ai Alianţei Civice, Asociaţiei 21 Decembrie 1989, Blocului Naţional al Revoluţionarilor, Asociaţiei Copiilor Revoluţiei - urmaşi ai eroilor martiri din Bucureşti, Timişoara şi Braşov, Federaţiei sindicale "Solidaritatea - Virgil Săhleanu" a siderurgiştilor din România - a ajuns, marţi, la Strasbourg. Aceştia au pichetat, miercuri, Palatul Drepturilor Omului din Strasbourg şi Palatului Consiliului Europei.

În 6 februarie, aceeaşi delegaţie a depus la CEDO o acţiune prin care solicită instanţei europene să oblige instituţiile statutui român să soluţioneze dosarul revoluţiei 97/P/1990.

Organizaţiile de revoluţionari arată că prin acţiunea deschisă la CEDO doresc "condamnarea sistemului juridic din România pentru modul incalificabil prin care tergiverseaza dosarele Revoluţiei şi ale Mineriadei, în favoarea criminalilor, a complicilor acestora şi a instigatorilor la crime".

Delegaţia a solicitat atunci ca acţiunea juridică să fie soluţionată de instanţa europeană în regim de urgenţă, "având în vedere gravitatea faptelor probate şi durata tergiversării: 18 ani".

O delegaţie a revoluţionarilor din România a pichetat, în 6 februarie, sediul Consiliului Europei şi a depus la registratura instituţiei un "Apel pentru Adevăr" prin care cer soluţionarea dosarele Revoluţiei şi Minieriadelor, adoptarea legii lustraţiei şi a votului uninominal.

În "Apelul pentru Adevăr", un document adresat liderilor de la Bucureşti, dar transmis şi şefilor instituţiilor europene, revoluţionarii arată că, în opinia lor, România de astăzi "este profund imorală tocmai pentru că este clădită pe fratricidul nepedepsit reprezentat de cele peste 1.100 de crime comise în timpul revoluţiei anticomuniste".

În 9 februarie, la revenirea de la Strasbourg, delegaţia de revoluţionari a pichetat locuinţa lui Ion Iliescu. Aceştia i-au remis atunci fostului preşedinte "Apelul pentru Adevăr", împreună cu o lumânare, după care au părăsit locul.

Ulterior, aceştia au organizat, timp de două săptămâni, mitinguri de protest la Bucureşti, cerând preşedintelui României, membrilor Executivului şi Legislativului de la Bucureşti, procurorului general şi celorlalte autorităţi competente "să se angajeze în rezolvarea cererilor societăţii civile".

Semnatarii documentului solicită procurorului general publicarea imediată a calendarului cu termene maxime pentru fiecare etapă de cercetare juridică. Citând din Constituţie, aceştia arată că "victimele celor peste 1.100 de crime, cei peste 3.300 de răniţi şi urmaşii eroilor revoluţiei au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil".

La începutul lunii martie, mai multe asociaţii de revoluţionari şi organizaţii nonguvernamentale i-au cerut noului ministru al Justiţiei, Cătălin Predoiu, la doar o zi după numirea sa în funcţie, să urgenteze soluţionarea dosarelor Revoluţiei şi mineriadelor.

Câteva sute de revoluţionari au făcut greva foamei două luni pentru a atrage atenţia asupra doleanţelor lor, făcând un apel la procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, căreia i-au cerut să se anjajeze în soluţionarea acestor cerinţe. Aceştia au intrat în greva foamei în 18 decembrie 2007 şi au încheiat protestul după ce delegaţia de revoluţionari a depus la Consiliul Europei şi CEDO memoriul cu solicitările lor.