Video Rezerviştii Armatei României îşi cer drepturile în stradă

Nemulţumirile sunt mari atât în rândul militarilor în activitate, care părăsesc în masă sistemul militar, dar şi al militarilor în rezervă, din cauza promisiunilor neonorate de politicieni.

Pe 31 mai, Armata României căuta să angajeze de urgenţă peste 10.000 de militari: 3.800 de soldaţi profesionişti, 508 maiştri militari, 913 subofiţeri şi 4.936 rezervişti voluntari. Un număr uriaş, pentru o armată de aproximativ 70.000 de militari în activitate, mai ales că aici nici nu se face referire la ofiţeri.

Conform răspunsului la o interpelare parlamentară, MApN avea la începutul anului un deficit de 30 la sută în rândul personalului, cei mai mulţi, aproximativ 40 la sută, fiind ofiţeri.

Condiţiile grele de lucru, cu multe luni departe de casă în fiecare an, şi restricţiile de tot felul, alături de un venit de bază aflat la baza piramidei de salarizare din sistemul bugetar, îi face pe militari să părăsească armata. La un moment dat, în rândul soldaţilor şi gradaţilor voluntari, numărul celor care părăseau sistemul prin demisie era de peste 2.000 pe an.

Militarii rezervişti îşi arată nemulţumirea astăzi prin proteste în faţa Guvernului şi un marş de la Guvern la Parlament şi Ministerul Apărării.

Militarii în rezervă şi în retragere cer, în special, corelarea componentei corespunzătoare soldei de grad din pensia militară cu solda de grad a militarilor în activitate, după ce MApN s-a opus unei iniţiative în acest sens, mai exact la amendamentul adoptat în cadrul şedinţei Comisiei de apărare din Camera Deputaţilor, prin care se propunea modificarea art. 11 alineatul 2 din Legea 80 din 1995 privind statutul cadrelor militare.

La o manifestare de protest asemănătoare, pe 9 mai, ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, i-a asigurat pe reprezentanţii militarilor în rezervă şi retragere „de întregul respect al instituţiei, de deschidere necondiţionată şi permanentă a MApN la dialog, precum şi de dorinţa de a găsi împreună soluţii la problemele semnalate, de natura îmbunătăţirii cadrului juridic aplicabil sau din domeniul drepturilor şi beneficiilor cuvenite rezerviştilor şi veteranilor de război sau ai teatrelor de operaţii”. În final, ministrul apărării naţionale a propus organizarea acestor consultări cu caracter periodic, pentru a putea asigura eficienţă eforturilor de soluţionare a problemelor ridicate, dar concret nu s-a întâmplat nimic.

MApN nu a spus, însă, un lucru fundamental, care ar fi normal într-un dialog sincer, bazat pe respect, şi anume dacă instituţia militară este de acord cu acest demers cerut de militari, dacă a făcut o evaluare a costurilor şi dacă sunt respectivii bani în buget.

Fără aceste informaţii, orice promisiune pare mai degrabă o tragere de timp din partea oficialilor MApN.