Riscuri Globale: Tensiuni majore, de la criza mijloacelor de trai la nevoia unor acţiuni climatice

Printre acestea, se numără crizele de aprovizionare cu energie şi alimente. Acestea vor continua, probabil şi în următorii doi ani şi vor conduce la creşteri semnificative ale costurilor mijloacele de trai precum şi a gradului de îndatorare. În acelaşi timp, aceste crize riscă să afecteze eforturile de diminuare a riscurilor pe termen mai lung, în special a celor legate de schimbările climatice, de biodiversitate şi de investiţii în capitalul uman.

Acestea sunt concluziile Global Risks Report 2023, publicat miercuri. Raportul susţine că posibilitatea de a contracara ameninţările grave pe termen lung este diminuată. În plus, este necesară o acţiune comună coerentă, înainte ca riscurile menţionate să devină critice.

Raportul publicat de World Economic forum este realizat în parteneriat cu Marsh McLennan şi Zurich Insurance Group. Publicaţia se bazează pe opiniile a peste 1.200 de experţi în domeniul riscurilor la nivel global, factori de decizie şi lideri din zona de business. Raportul prezintă o perspectivă nouă a peisajului riscurilor globale şi în acelaşi timp straniu de familiară, pe parcursul a trei intervale de timp, în condiţiile în care lumea se confruntă cu multe riscuri preexistente, pe care le considera de mult perimate.

În prezent, pandemia şi războiul din Europa au readus în prim-plan crizele energetice, de inflaţie, alimentare şi de securitate. Acestea creează riscuri, care vor domina următorii doi ani: riscul de recesiune; creşterea gradului de îndatorare; o criză continuă a costului aferent mijloacelor de trai; societăţi diseminate din cauza dezinformării şi a lansării unor informaţii false; o pauză de la acţiunile rapide de gestionare a problemelor de mediu; războiul geoeconomic, fără finalitate.

Dacă liderii globali nu vor depune eforturi comune şi coerente pentru diminuarea schimbărilor climatice şi pentru adaptarea la acestea, situaţia va conduce la încălzirea globală continuă şi la degradarea sistemului ecologic.

Eşecul în diminuarea riscurilor de mediu şi al adaptării la schimbările climatice, dezastrele naturale, pierderea biodiversităţii şi degradarea ecositemului reprezintă cinci dintre cele 10 riscuri principale - pierderea biodiversităţii fiind considerată unul dintre cele mai grave riscuri globale, pentru următorul deceniu. În acelaşi timp, acţiunile liderilor globali, care pot avea drept consecinţe crize şi rivalităţi geopolitice, riscă să creeze probleme sociale de o gravitate fără precedent, în contextul în care dispar investiţiile în domeniul sănătăţii, al educaţiei şi al dezvoltării economice, ceea ce implică accentuarea divergenţelor sociale.
În cele din urmă, rivalităţile dintre ţări ar putea conduce nu doar la intensificarea utilizării armelor geo-economice dar şi la remilitarizare, în special cu noi tehnologii şi a actorilor statali imprevizibili.

În următorii ani, guvernele vor avea de făcut alegeri dificile, în contextul preocupărilor simultane pentru societate, mediu şi securitate. Riscurile geoeconomice pe termen scurt au pus deja presiune pe iniţiativele organizaţiilor de reducere a emisiilor de carbon şi au evidenţiat o diferenţă clară între ceea ce se impune din punct de vedere ştiinţific şi ceea ce este acceptabil din punct de vedere politic.

Pentru a limita consecinţele încălzirii planetei, este nevoie de un efort colectiv din partea liderilor globali pentru gestionarea crizei climatice. Între timp, preocuparea pentru securitate şi creşterea cheltuielilor militare pot conduce la o capacitate fiscală redusă, pentru diminuarea impactului unei crize prelungite a mijloacelor de trai. În lipsa unei abordări revoluţionare, ţările vulnerabile ar putea ajunge într-o stare de criză perpetuă, care nu le va permite să investească în dezvoltarea economică, în creşterea capitalului uman, sau în tehnologie verde.

Raportul îndeamnă liderii globali să acţioneze în mod colectiv şi decisiv, îmbinând viziunile pe termen scurt cu cele pe termen lung. Pe lângă acţiunile urgente şi coerente în ceea ce priveşte clima, raportul recomandă eforturi comune ale naţiunilor, precum şi o colaborare între sectorul public şi cel privat, pentru a consolida stabilitatea financiară, gestionarea tehnologiei, dezvoltarea economică şi investiţiile în cercetare, ştiinţă, educaţie şi sănătate.

"Peisajul riscurilor pe termen scurt este dominat de energie, alimente, datorii şi dezastre. Cei care sunt deja vulnerabili, sunt în suferinţă – iar în faţa multiplelor crizelor, numărul acestora este în creştere, atât în ţările bogate, cât şi în cele sărace. Clima şi dezvoltarea umană trebuie să se afle în centrul preocupărilor liderilor mondiali, chiar şi în timp ce se luptă cu crizele actuale. Cooperarea este singura cale de urmat pentru viitor", a declarat Saadia Zahidi, Managing Director, World Economic Forum.

Global Risks Report este un pilon al Global Risks Initiative, care are ca scop promovarea unei înţelegeri comune, clare, a riscurilor globale pe termen scurt, mediu şi lung,care să le permită liderilor să fie pregătiţi şi să gestioneze riscurile. Raportul din 2023 analizează, de asemenea, modul în care riscurile prezente şi viitoare pot interacţiona, formând o "policriză" - un grup de riscuri globale conexe cu impact agravant şi consecinţe imprevizibile. Raportul analizează “Resource Rivalry” (Rivalitatea Resurselor), un grup de riscuri de mediu, geopolitice şi socioeconomice interdependente, referitoare la oferta şi cererea de resurse naturale, inclusiv alimente, apă şi energie.