Video RITUALURI de Crăciun din România. Tradiţiile de tăiere a porcului, păstrate în Banat. Animalul, pârlit cu paie şi spălat nemţeşte GALERIE FOTO

În satele din apropierea graniţei cu Ungaria, din judeţul Timiş, o parte dintre săteni încă taie porcul în mod tradiţional, astfel că, în luna decembrie, în aproape fiecare gospodărie este sacrificat un porc de Crăciun, iar din carne sunt preparaţi caltaboşi, sângerete, cârnaţi sau jumări.

Părintele Cezar Călin Cojocaru, preotul din localitatea Comloşu Mare, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că porcul este tăiat la primele ore ale dimineţii, iar apoi pârlit cu paie, pentru ca şoriciul să aibă un gust mai bun.

“Zona aceasta a Banatului de pustă este o zonă de interculturalitate, pentru că aici au trăit nemţi, unguri, sârbi şi români de-a lungul timpului şi atunci automat noi am împrumut lucruri făcute şi de unii şi de ceilalţi. Porcul se pârleşte cu paie, pentru că este mai fraged şoriciul. Se serveşte ţuică fiartă de dimineaţă, se mai bea şi un vin fiert pentru încălzire. Dar în acelaşi timp păstrăm şi un obicei nemţesc: porcul se ridică sus, pe un suport, pentru curăţarea lui. Încercăm să păstrăm tradiţiile, ceea ce a fost frumos şi bun de-a lungul timpului. La ţară încă se mai taie porcul tradiţional. În mod normal, sătenii îşi pregăteau în luna decembrie carnea pentru un an de zile”, a afirmat părintele Cezar Călin Cojocaru.

De asemenea, preotul bisericii ortodoxe din Comloşu Mare a spus că un alt obicei legat de tăierea porcului, care este pe cale de dispariţie, este cel al servirii cinei în gospodăria unui localnic de către mai mulţi vecini care participă la sacrificarea animalului.

“Ceea ce era frumos şi se mai păstrează doar pe alocuri este prietenia dintre vecini. Se adunau la cină vecinii, 20 de persoane erau la masă. Dacă astăzi era la mine, mâine la tine şi aşa era şi buna înţelegere între vecini şi prieteni. Lucrul acesta, din păcate, se pierde, pentru că intră această industrializare şi la noi. Porcul trebuie tăiat în gospodărie şi atunci omul nu mai are nevoie de 20 de oameni să taie un porc, ci se descurcă cu doi, trei oameni. Şi atunci lucrurile acestea se pierd automat”, a explicat Cezar Călin Cojocaru.

Totodată, în satele din apropierea graniţei cu Ungaria, din Timiş, încă se merge cu colinda. Cete de colindători îmbrăcaţi în costume populare merg la casele oamenilor cântând “Hai, gazdă, dă-ne ceva/ Ce te lasă inima/ Şi de-i mult şi de-i puţin/ Noi cu drag îţi mulţumim”.

“În urmă cu trei ani, am format un ansamblu de dansuri şi obiceiuri tradiţionale, iar umblatul cu colinda ne place cel mai mult. Anul trecut am făcut peste o mie de kilometri cu colinda. Mergem cu colinda şi în seara de Crăciun, colindăm la casele oamenilor şi până la cinci dimineaţa”, a mai precizat preotul din Comloşu Mare.

În data de 20 decembrie, în oraşul Jimbolia, din judeţul Timiş, va fi organizată cea de-a 17-a ediţie a Sărbătorii de Ignat, unde vor fi sacrificaţi mai mulţi porci. De asemenea, măcelari din Ungaria, Serbia şi România se vor întrece în pregătirea de preparate din carne, iar la final, toţi participanţii vor primi o porţie de gulaş din partea organizatorilor, Primăria Jimbolia.

“Pe data de 20 decembrie se sărbătoreşte tăierea porcilor la Jimbolia. Participă echipe din Ungaria, Serbia şi împrejurimi, iar produsele rezultate se duc la centrele de copii şi la căminul de copii din zonă. Fiecare măcelar face tot ceea ce ştie el cel mai bine: caltaboş, sângerete, cârnaţi, şunci”, a explicat Toth Gabor, viceprimarul oraşului Jimbolia.