RMGC: Am folosit cu bună credinţă harta de la IGR. Am primit acordul CONSIB pentru baraj

Reprezentanţii RMGC se declară nevoiţi să respingă ferm "acuzaţiile defăimătoare ale directorului general al Institutului Geologic al României (IGR), dl. Ştefan Marincea, referitoare la falsificarea hărţilor bazinului Văii Corna şi la siguranţa iazulului de decantare din acest amplasament", făcând referire la afirmaţiile făcute de directorul IGR, marţi, când a fost audiat de Comisia specială din Parlament pentru proiectul de la Roşia Montană.

"RMGC a folosit cu bună credinţă harta geologică achiziţionată de la IGR, care nu indică niciun fel de fractură majoră care să afecteze stabilitatea barajului şi a iazului de decantare. RMGC a folosit cu bună credinţă Harta geologică (foaia Abrud, scara 1:50.000) achiziţionată chiar de la IGR şi întocmită în anul 1979, care în zona Corna nu prezintă niciun fel de falie majoră care să afecteze stabilitatea barajului şi a iazului de decantare. RMGC a folosit de asemenea harta geologică întocmită de Facultatea de Geologie a Universităţii Bucureşti: această instituţie, în urma cartărilor geologice şi structurale efectuate în teren în anul 2010, a confirmat absenţa faliilor majore în perimetrul respectiv", se arată în comunicatul companiei.

Astfel, reprezentanţii RMGC resping "categoric acuzaţia falsificării vreuneia dintre hărţi prin ştergerea faliilor, acuzaţie formulată de către directorul general al IGR".

Totodată, ei mai atrag atenţia că siguranţa barajului de la Roşia Montană a fost "unanim recunoscută la nivel naţional de către Comisia Naţională pentru Siguranţa Barajelor şi Lucrărilor Hidrotehnice (CONSIB) şi confirmată prin acordul de funcţionare în siguranţă".

"Investigaţiile geologice şi geotehnice, realizate inclusiv în urma a 57 de foraje geologice şi geotehnice, a nenumărate puţuri geotehnice, teste geotehnice în teren şi în laborator, pe tot bazinul Văii Corna, au confirmat că nu există nicio zonă prin care apele s-ar putea infiltra în subsol, datorită existenţei unui strat de argilă care are până la 12 metri grosime şi care, prin compactare, conferă o impermeabilitate ridicată subsolului Văii Corna", se mai arată în comunicat.

Potrivit RMGC, "concluzia tuturor acestor studii, rapoarte şi expertize realizate de cele mai prestigioase instituţii de specialitate, printre care Institutul Norvegian de Geotehnică - recunoscut ca autoritate în domeniu la nivel mondial - a fost că Valea Cornei este un amplasament sigur pentru baraj şi iazul de decantare al sterilelor".

Directorul general al Institutului Geologic al României, Ştefan Marincea, audiat marţi la Comisia specială pentru proiectul de la Roşia Montană din Parlament, a criticat proiectul RMGC, arătând că acesta nu respectă principiile dezvoltării durabile şi respectului faţă de mediu, nici "valorificarea complexă" şi nici Directiva deşeurilor periculoase.

Ştefan Marincea a spus că modul de prezentare a analizelor de către companie "este viciat" şi că această companie a trişat diluând conţinuturile prin probare neselectivă.

"Susţin cu argumente ştiinţifice că modul de prezentare a analizelor de către companie este viciat. Nu este un organism al statului român care să verifice aceste analize", a declarat directorul general al Institutului Geologic Român.

"S-a vorbit de absenţa faliilor, un predecesor al meu care a semnat că nu există falie. În trei hărţi ale companiei sunt burduşite de falii. Am freatic şi falii, nu pot să pun deşeuri periculoase", le-a explicat Marincea parlamentarilor din Comisia specială, arătând că proiectul este "de nota cinci" şi că ar trebui modificat substanţial şi adaptat la practicile europene.

Marincea a fost întrebat de către preşedintele Comisiei Roşia Montană, Darius Vâlcov, despre faptul că Institutul Geologic Român a dat un aviz favorabil pentru acest proiect atunci când institutul era condus de un alt director general.

"E un fals grosolan, e o situaţie penală din partea fostului director general. Parchetul s-a autosesizat", a precizat Marincea.

Ştefan Marincea a declarat, pentru MEDIAFAX, că fostul director general al Institutului Geologic a modificat afirmaţii ale echipei care s-a dus pe teren timp de patru zile.

"Raportul Instititului Geologic al României a fost constant împotriva formei actuale a proiectului şi pentru neacordarea avizului de mediu. A fost un hiatus pe care îl vom analiza, când fostul director general a modificat afirmaţii din echipa care s-a deplasat pe teren timp de patru zile, timp în care nu se pot cartografia geologic, investiga 363 de hectare. Deci nu se putea investiga pe baza unei excursii de patru zile că nu există fracturi şi fisuri sub acel uriaş bazin de decantare", a explicat Marincea.

El a arătat că nu poţi, ca român, să fii de acord, pentru optimizarea profitului, cu existenţa unor costuri uriaşe după exploatare.

"În cazul acestui proiect, din cauza amplorii extraordinare şi a procedeului folosit, costurile post-mining (după exploatare - n.r.) pot fi comparate cu cele de la Yellowknife din Canada în care în urma falimentului unei companiei miniere, statul canadian, pentru a menţine în stare de îngheţ un lac cu cianuri abandonat, cheltuieşte anual un miliard de dolari canadieni (peste 960 milioane de dolari americani, n.r. ) până se va găsi tehnologia necesară să neutralizeze aceste cianuri. (...) Suntem urmăriţi de serviciile geologice din ţările nordice, din Ungaria şi din Franţa care sunt îngrijorate de faptul că România va permite realizarea pe teritoriul Europei a unui proiect cu imense costuri post-minning", a precizat Marincea.