Robu, despre noul Cod administrativ: Toţi primarii PNL îşi doreau aceste schimbări în bine. PSD nu are paternitatea asupra lor

Primarul Timişoarei, Nicolae Robu, a declarat, marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, că noul Cod administrativ ar fi fost iniţiat încă din anul 2010, astfel că PSD nu ar avea paternitatea asupra lui, precizând că schimbările sunt „în bine”.

„Toate aceste schimbări eu zic că sunt schimbări în bine. De altfel, nici nu poate spune PSD-ul că are paternitatea asupra lor. Codul administrativ a fost iniţiat în anul 2010, într-un proiect cu Banca Mondială, este rezultatul muncii unor specialişti şi acum a ajuns la rând la transformarea lui în lege. Nu era cazul, asta e părerea mea, respect orice părere contrară cu părerea mea, nu era cazul ca PNL să se opună aşa stereotip, pentru că, din păcate, aşa cum am declarat, nu numai acum de când este Ludovic Orban preşedinte, demult, PNL s-a comportat aproape exclusiv reactiv prin negarea a tot ce a venit de la PSD şi nu s-a manifestat cu propria sa identitate şi slavă Domnului, are o identitate foarte clară, ar fi avut cu ce să vină în permanenţă. Dar a alunecat aşa, nu ştiu cum s-a întâmplat asta, înspre opoziţie, în care tot comportamentul a fost unul pur reactiv, rezultat prin negarea a tot ce spune şi face PSD-ul”, a declarat Nicolae Robu.

Întrebat de către jurnalişti ce părere are despre prevederea cu privire la faptul că deciziile privind patrimoniul unităţilor administrativ teritoriale vor putea fi luate cu jumătate plus unu din numărul consilierilor locali sau judeţeni, faţă de majoritatea de două treimi necesară în prezent, preşedintele PNL Timiş a precizat că “este o îmbunătăţire”, însă nu ar trebui să se aplice pentru toate proiectele.

„Eu discut pe fond. Cred că este bine ca atunci când e vorba de înstrăinătatea patrimoniului sau de achiziţionarea a noi elemente în patrimoniu, să fie două treimi, dar nu pentru orice proiect care vizează patrimoniul să ai nevoie de două treimi. Aşa cred că ar fi în regulă”, a detaliat Nicolae Robu.

De asemenea, primarul Timişoarei a fost întrebat şi ce părere are despre pensiile speciale, precizând că este de acord, doar că nu a fost un militant pentru ele.

„Eu nu am pledat pentru asta, dar salariul meu acum e unul rezonabil. Dar aşa cum am spus în urmă cu câţiva ani, era o bătaie de joc ca primarul unui oraş ca Timişoara, cu atâtea responsabilităţi, primarul Clujului, Iaşiului, Bucureştiului, etc, să fie răsplătiţi cu atât de puţin, în condiţiile atâtor restricţii. Trebuiau găsite mecanisme de corecţie. Eu, de exemplu, am propus să se crească salariile fără inhibiţii la nivelul a ceea ce e normal să fie salariul unor primari. Dar salarii de-a dreptul batjocoritoare au avut primarii de comune şi de oraşe, acolo au fost salariile chiar batjocoritoare. Fiecare îşi are răspunderile lui şi dificultăţile specifice, evident că la nivelul unei comune sunt mult mai puţine probleme, dar şi fondurile sunt mult mai puţine, şi aparatul pe care-l are primarul la dispoziţie este unul mult mai redus. Munca primarului de comună este o muncă grea, de răspundere şi nu e normal să fie plătită atât de slab cum a fost. Nici acum eu cred că salariile nu sunt suficient de mult crescute pentru aceşti primari. Dacă s-ar fi crescut salariile, atât cât e normal să fie, atunci şi contribuţiile la fondul de pensii ar fi fost mai mari şi nu s-ar fi ajuns ca oameni care servesc comunitatea ani de zile, supuşi la o mulţime de restricţii, pe care un alt salariat nu le are, să obţină o pensie de mizerie. Despre asta e vorba. Am spus că sunt de acord (n.r. cu pensiile speciale), dar nu am fost un militant pentru ele. Eu nu sunt ipocrit. Nu sunt numite corect în primul rând, nu sunt pensii speciale, este o denumire populistă, o denumire de antipropagandă”, a mai precizat Nicolae Robu.

Nicolae Robu a mai susţinut că 100% toţi primarii PNL îşi doreau adoptarea noului Cod administrativ, chiar şi fără indemnizaţiile speciale, doar că nu au îndrăznit să spună public acest lucru.

„Eu sunt omul care asumă. Din păcate, când stai de vorbă în diverse contexte, şi la discuţii oficiale, şi la o cafea sau mai ştiu eu în alte împrejurări, ceea ce spun eu spune foarte multă lume, dar public nu o spune nimeni. Inclusiv despre situaţia din PNL, aţi văzut că public nu iese nimeni să spună. Eu am fost singurul care a spus că ar trebui să susţinem noul Cod administrativ, nu ştiu să mai fi spus cineva public, dar cel puţin primarii PNL, vă garantez că toţi, nu 99%, 100% îşi doreau această schimbare în bine a legislaţiei şi şi-ar fi dorit-o şi dacă nu era această indemnizaţie specială. Este vorba despre o indemnizaţie specială, şi nu despre o pensie specială, dar noi suntem obişnuiţi să-i tot intoxicăm pe cetăţeni pe cât posibil, în loc să-i informăm corect. Normal că cei care nu au niciun primar sunt împotrivă. Dar cei care ştiu ce înseamnă să faci administraţie publică şi ştiu ce înseamnă să fii primar, înţeleg lucrurile altfel. Nu se exprimă public din păcate, că deh, asta e, dar mai e câte un fraier ca mine care asumă totul şi spune lucrurilor pe nume în orice împrejurare. Şi o fac pentru că eu nu depind de nimeni şi nu depind nici de funcţia de primar şi nici de absolut nimeni şi de nimic. Sunt un om pe picioarele mele şi pe capul meu dintotdeauna”, a conchis Nicolae Robu.

Camera Deputaţilor a adoptat, luni, proiectul de lege privind Codul administrativ, în calitate de for decizional, cu 175 de voturi pentru, 33 împotriva şi 15 abţineri.

Printre prevederile proiectului legislativ se numără eliminirea pragului de 20% pentru folosirea limbii materne a minorităţilor naţionale în prefecturi, primării, consilii judeţene şi locale, dar şi cum vor fi montate plăcuţele bilingve.

O altă modificare în proiectului adoptat de deputaţi luni, le permite aleşilor locali să poată fi persoane fizice autorizate (PFA) sau „persoane care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială”.

O altă prevedere adoptată de Senat este cea referitoare la pensiile speciale ale aleşilor locali care, la încetarea mandatului acestora, vor fi suportate din bugetul de stat.