Rodeanu propune transformarea unui terminal de pasageri de pe Dunăre, proiectat greşit, în bază mobilă de cercetare

„Restaurant sau Bază mobilă de cercetare pe întreaga Dunăre? A fost nevoie de 10 ani pentru ca autorităţile locale din Galaţi să recunoască evidentul: pontonul <Schengen>, deţinut de APDM este, deocamdată, inutil. A costat 1 milion de euro dar, pentru că a fost proiectat greşit, este incompatibil tehnic cu navele de croazieră care navighează pe Dunăre. Are bordul liber prea jos pentru navele de croazieră şi nu poate fi folosit pentru scopul în care a fost construit. Repet: 10 ani. A fost nevoie de 10 ani, în care pontonul nu a fost utilizat, pentru ca autoritaţile să recunoască evidentul”, afirmă Bogdan Rodeanu.

El precizează că, în acest moment, soluţia propusă ar fi ca acesta să fie transformat în restaurant.

„Propun încă o opţiune, academică: de a folosi pontonul pentru programul de cercetare iniţiat de Universitatea Dunărea de Jos Galaţi, care urmează să deruleze monitorizarea şi cercetarea complexă a mediului şi a vieţii acvatice pe tot cursul Dunării, inclusiv cu o navă de cercetare specializată, a cărei achiziţie este deja aprobată cu finanţare nerambursabilă europeană. E vorba de cel mai mare proiect cu acest specific din toată Europa, iniţiat de o universitate din România, care a primit şi aprobare, şi finanţare. Da, de aici, din Galaţi. Pontonul ar urma să extindă facilităţile de bazare a echipamentelor ştiinţifice şi a echipelor de cercetători implicate în operaţiunile REXDAN”, adaugă deputatul USR.

El admite că se pot găsi şi alte întrebuinţări pentru acest ponton nefolosit.

„Întrebările sunt: Care dintre acestea ar fi mai utile Galaţiului? Ce ar fi mai de impact: un restaurant sau o staţie de cercetare? Pe ce vrem să ne axăm? Pe ce avem deja, sau pe ceva ce ne-ar aduce recunoaştere internaţională, progres şi întărirea poziţiei centrului academic gălăţean pe plan european?
Voi susţine cooperarea şi dialogul între toate părţile mai sus citate cu factorii decizionali guvernamentali, pentru ca această soluţie să fie analizată şi să fie prima opţiune în contextul necesităţii de a identifica o întrebuinţare Pontonului <Schengen>”, conchide Rodeanu.

Terminalul de pasageri se află în portul Galaţi de 10 ani şi, până în prezent, nu a putut fi folosit deoarece România nu a fost acceptată în spaţiul Schengen. Recent, autorităţile au aflat că pontonul nu va putea fi folosit nici dacă România va intra în spaţiul Schengen din cauza unor erori din construcţie.

„Dn păcate, el are nişte erori din partea de proiectare şi execuţie. La momentul actual, nu ar putea fi folosit nici dacă am intra în spaţiul Schengen întrucât bordul pe care îl are la dispoziţie este mai înalt decât bordul liber cu care vin navele de croazieră sau obişnuiesc să vină navele de croazieră pe Dunăre. Totodată, şi anumite părţi de reţele sunt amplasate pe bord greşit. (...) A fost construit eronat, din punct de vedere tehnic nu poate fi folosit”, a declarat Alexandru Şerban, directorul APDM Galaţi, în cadrul unei conferinţe de presă.

Reprezentanţii Ministerului Transporturilor fac verificări pentru a afla cum s-a ajuns în situaţia în care o investiţie de un milion de euro este inutilă.

Terminalul de pasageri de la Galaţi este administrat de Administraţia Porturilor Dunării Maritime. Instituţia plăteşte din bugetul propriu aproximativ 4.000 de lei în fiecare lună pentru întreţinerea pontonului, la care se adaugă salariile navigatorilor aflaţi la bord.