Rodica Stănoiu cere anularea deciziei CNSAS întrucât era semnată de Dinescu, el fiind incompatibil

La Curtea de Apel Oradea s-a desfăşurat, luni, un nou termen de judecată al procesului în care fostul ministru de Justiţie Rodica Stănoiu contestă calitatea de colaborator al Securităţii, termen la care Rodica Stănoiu nu s-a prezentat, fiind reprezentată de avocata Doina Donuţiu, dar şi de soţul ei, Şerban Stănoiu.

În timpul dezbaterilor, judecătorul a anunţat că a respins cererea făcută la termenul precedent de Şerban Stănoiu, privind completarea expertizei grafologice realizate de Institutul Naţional de Expertize Criminalistice Bucureşti, motiv pentru care acesta a depus o altă solicitare, pentru realizarea unei noi expertize.

La rândul său, avocatul Doina Donuţiu a ridicat problema anulării deciziei de colaborator emisă de CNSAS, invocând o problemă de incompatibilitate a unuia dintre semnatarii documentului.

"Decizia a fost semnată şi de Mircea Dinescu, în perioada în care deţinea concomitent funcţiile de membru al CNSAS şi administrator la două societăţi comerciale, stare de incompatibilitate stabilită de ANI", a explicat Doina Donuţiu, adăugând că, în opinia sa, starea de incompatibilitate se răsfrânge şi asupra actelor pe care Dinescu le-a semnat şi care ar trebui anulate.

Deşi consilierul juridic al CNSAS prezent la proces, Mihai Ionescu, a cerut discutarea celor două probleme după o amânare de o oră a dezbaterilor, pentru a putea consulta documentele depuse, judecătorul a respins propunerea.

"Cauza se amână în vederea studierii înscrisurilor depuse de către reclamantă", a dispus magistratul.

Dezbaterile în acest caz se vor relua în 18 iunie.

Expertiza grafologică realizată la Institutul Naţional de Expertize Criminalistice (INEC) Bucureşti a constat în compararea notelor informative către fosta Securitate cu scrisul Rodicăi Stănoiu din mai multe acte întocmite de aceasta pe parcursul anilor: dosarul de la Serviciul Paşapoarte, unde fostul ministru a dat şapte declaraţii, declaraţia de avere pe care a depus-o la Senat în 2006 şi o probă de scris pe care a dat-o anul trecut în faţa Curţii de Apel Oradea.

Din cei trei grafologi care au comparat scriptele, doi au concluzionat că notele informative semnate cu pseudonimul Sanda aparţin fostului ministru al Justiţiei.

Cel de-al treilea specialist al INEC a avut o singură obiecţie, în ceea ce priveşte proba de scris dată de Stănoiu în faţa instanţei, în cazul căreia a spus că nu se poate pronunţa.

Dosarul Rodicăi Stănoiu cu CNSAS se judecă la Curtea de Apel Oradea după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, în martie 2010, strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Bucureşti la instanţa din Oradea, după ce Stănoiu solicitase mutarea dosarului invocând presiunea mediatică.

Instanţa supremă a decis menţinerea tuturor actelor făcute până atunci în acest dosar.

În 27 octombrie 2009, Curtea de Apel Bucureşti a admis o solicitare a CNSAS de întocmire a unei noi expertize grafoscopice în procesul în care Rodica Stănoiu a contestat actul CNSAS privind colaborarea ei cu Securitatea.

Cele şase documente propuse pentru comparaţie cu notele de la Securitate ar fi fost scrise de Rodica Stănoiu în perioada anilor '70 - '80 şi au fost date Direcţiei de Paşapoarte. Consilierul CNSAS preciza atunci că aceste documente sunt cele mai potrivite pentru a fi comparate cu notele informative presupus a fi date de Stănoiu la Securitate, pentru că unele dintre ele sunt din anul 1983, perioadă în care se presupune că aceasta ar fi dat note informative Securităţii.

O expertiză grafoscopică realizată de Institutul Naţional de Expertize Criminalistice arăta că scrisul din notele informative de la Securitate semnate cu numele conspirativ "Sanda" şi cel din documentele prezentate de Rodica Stănoiu instanţei nu sunt ale aceleiaşi persoane.

Rodica Stănoiu afirma, în noiembrie 2006, într-o emisiune televizată, că dosarul "Sanda" care există la CNSAS este unul de urmărire şi conţine 1.600 de pagini, care cuprind perioada 1978-1982. "Dosarul de informator mi s-a fabricat în perioada 2003-2004, sub guvernarea PSD, la comanda unui vicepreşedinte al unui serviciu secret. Radu Timofte nu a ştiut nimic despre acest lucru", afirma Stănoiu (care a trecut la PC - n.r.), adăugând că şi alte dosare de Securitate au fost modificate în aceeaşi perioadă.

Rodica Stănoiu declara că cele 18 note informative care i se atribuie nu îi aparţin şi că ar fi fost plastografiate, având drept model scrisul său din perioada de după 1990. "Toată plastografia este făcută după 1990. A existat o perioadă în viaţa mea când am avut un scris diferit, deoarece am avut o operaţie la coloana vertebrală. Aceste note care mi se atribuie copiază acel scris. Ceea ce mi se pare incredibil este că în acele note există două sau trei scrisuri diferite. Cu excepţia unei singure note, care are un ton mai elevat şi mai normal, toate sunt la nivel de mahala. Acea Sanda este mult prea incultă", spunea Stănoiu, care preciza că este o bună cunoscătoare a limbii şi n-ar fi făcut asemenea greşeli.

Rodica Stănoiu a refuzat să declare dacă a colaborat sau nu cu Securitatea. "Am dreptul să tac. Nu mă puteţi obliga să declar ceva", afirma ea.

La termenul din 8 septembrie 2010, Curtea de Apel Oradea a dispus efectuarea unei noi expertize grafologice în proces, care să stabilească autenticitatea notelor informative către fosta Securitate semnate cu pseudonimul Sanda, iar la termenul din noiembrie 2010 al procesului magistraţii au stabilit probele de înscrisuri care vor fi comparate cu notele informative.

Cu acel prilej, Rodica Stănoiu a solicitat ca, pe lângă dosarul întocmit în anii '80 pentru obţinerea paşaportului la fosta Direcţie a Paşapoartelor şi pus la dispoziţia experţilor grafologi de CNSAS, să fie acceptate ca documente de comparaţie declaraţia de avere, respectiv cea de necolaborare cu Securitatea.

Cele două documente au fost analizate şi în 2006, înainte ca CNSAS să emită decizia de colaborare, prima dată de către experţi independenţi, iar apoi de Laboratorul interjudeţean de expertize criminalistice Bucureşti.

În ambele cazuri, rezultatul a fost acelaşi, şi anume că scrisul este acelaşi cu cel din notele informative semnate cu pseudonimul Sanda. La data respectivă, însă, Rodica Stănoiu a contestat veridicitatea expertizelor, pe motiv că au fost întocmite de experţi "cu reputaţie îndoielnică".

La termenul din 25 februarie 2011, de la Curtea de Apel Oradea, judecătorii au luat act de declaraţiile de avere ale fostului ministru al Justiţiei, în original, transmise de Senatul României cu o informare ataşată, în care se preciza că "Rodica Stănoiu a depus în cursul anului 2006 trei declaraţii de avere şi de interese".

Precizarea a fost făcută deoarece, la termenul anterior al procesului, reprezentantul CNSAS sesizase că un document transmis de Senat, ca fiind o declaraţie de avere în original a Rodicăi Stănoiu, nu coincidea cu o copie comunicată în noiembrie 2010, scrisul de mână din cele două acte fiind diferit, şi declarase că va face plângere penală pentru fals.

Judecătorii anunţau că toate cele trei documente transmise de Senatul României urmau să fie înaintate Institutului Naţional de Expertiză Criminalistică, împreună cu alte scripte de comparaţie aprobate deja de instanţă, iar dezbaterile urmau să fie reluate după finalizarea raportului de expertiză.

La termenul din 7 mai, Şerban Stănoiu, soţul fostului ministru, a cerut Curţii de Apel Oradea să dispună completarea expertizei grafologice realizate de Institutul Naţional de Expertize Criminalistice Bucureşti, solicitarea fiind depusă în scris, în timpul dezbaterilor, motiv pentru care dezbaterile au fost amânate pentru 21 mai, pentru ca reprezentantul CNSAS şi judecătorul să poată studia documentele.