Români ţinuţi în sclavie la ferme din Cehia

Ofiţeri din cadrul Direcţiei de Combatere a Traficului de Persoane şi de la structurile teritoriale, împreună cu procurorii DIICOT au documentat şi probat activitatea infracţională a unui grup organizat profilat pe traficul de persoane în vederea exploatării prin obligarea la muncă forţată, pe relaţia România – Cehia.

Poliţia Română arată că această operaţiune s-a desfăşurată în două etape, prima fiind declanşată în România, iar a doua în Cehia.

Poliţiştii români au stabilit că grupul infracţional a fost constituit din mai mulţi cetăţeni români dintre care au fost identificaţi N.G.L., în vârstă de 37 de ani, din Bucureşti, J.I., în vârstă de 53 de ani, din Prahova, B.M.O., în vârstă de 32 de ani, din Prahova şi T.M., în vârstă de 32 de ani, din Prahova, şi doi cetăţeni ucrainieni, D.V., în vârstă de 36 de ani, şi K.A., în vârstă de 56 ani, domiciliaţi în Cehia.

Activitatea infracţională a grupului s-a desfăşurat în perioada mai - august 2008 şi a constat în recrutarea a peste 40 de victime, printre care şi minori. Acestora li s-au promis locuri de muncă, pe bază de contract, la fermele din localităţile Vojkovice şi Melnik din Cehia, la cules de fructe şi sparanghel, cu un salariu lunar de aproximativ 2.800 de lei, cazare, masă şi alte facilităţi. Astfel, au plecat mai mulţi cetăţeni din judeţul Prahova, femei şi bărbaţi, care au fost recrutaţi de membrii grupării, cu un microbus înmatriculat în Cehia, condus de N.G.L. până la Ploieşti sau Bucureşti, de unde au fost îmbarcaţi în autocarul pentru Cehia. În Praga au fost aşteptaţi de o persoană de contact, cetăţean ceh, care i-a condus în localitatea Voykovice, la ferma de sparanghel, fiind cazaţi la o pensiune numită Ubytovna.

După ce au fost cazaţi, românilor li s-au oprit cărţile de identitate sub diverse pretexte, însă scopul real era acela de a-i împiedica să fugă, să plece sau să se adreseze autorităţilor. Condiţiile de muncă erau foarte grele, după cum au declarat aceştia, în sensul că munceau ca nişte sclavi, de dimineaţă până seara (între orele 4.30 – 17.30), când se întuneca şi nu se mai putea lucra pe câmp, iar mâncarea era foarte proastă şi puţină (cartofi sau porumb fiert şi două felii de pâine). Pentru munca prestată nu erau plătiţi, sparanghelul se găsea foarte greu pe câmp, ei fiind nevoiţi să depundă eforturi pentru a-şi face norma impusă.

Mai mult, muncitorii erau păziţi de cetăţeni de origine ucrainiană (din câte au înţeles din discuţiile purtate între ei), cu arme de foc, pistoale automate pe care le ţineau la vedere sau pe bordul maşinilor cu care circulau prin fermă, pentru a induce o atmosferă de frică şi nesiguranţă. Dacă îndrăzneau să ceară cărţile de identitate pentru a pleca, erau ameninţaţi că sunt împuşcaţi şi erau bătuţi.

Sursa citată menţionează că N.G.L., B.M.O. şi J.I., care erau un fel de şefi de echipă, îi ameninţau şi chiar îi băteau pe munictori, nu le mai dădeau de mâncare, apoi îi scoteau cu forţa la muncă. În cazurile în care muncitorii erau bolnavi sau vremea era neprielnică şi refuzau să iasă la muncă, N.G.L. şi B.M.O. intrau noaptea peste ei în camere şi îi loveau, folosind şi un aparat cu electroşocuri, pentru a nu riposta.

Seara, când se întorceau de la muncă, erau încuiaţi în camerele imobilului unde erau cazaţi, pentru a nu fugi, atmosfera fiind de teroare, prin crearea stării de frică şi nesiguranţă.

O parte dintre muncitorii români au reuşit să fugă noaptea când paznicii dormeau, coborând de la nivelul etajului 3, pe legătura de împământare electrică. Ei au plecat apoi către România fără documente de identitate, fiind opriţi şi reţinuţi de către autorităţile de frontieră austriece şi ungare la trecerea prin punctele vamale. După ce au fost chestionaţi, li s-au întocmit documente de trecere şi s-au întors acasă.

Alţi cetăţeni români au încercat să protesteze faţă de condiţiile existente, însă au fost loviţi şi bătuţi, electrocutaţi cu un dispozitiv cu electroşocuri.Pentru a scăpa de unii dintre români care solicitau să plece, pentru a nu generaliza fenomenul, patronii fermei i-au vândut unui alt patron care avea un abator şi era în legătură cu cei de la ferma de sparanghel. Acesta le-a întocmit un fel de contract care, ulterior, s-a dovedit a fi fals, pentru a-i linişti şi a nu se adresa autorităţilor. Acolo, condiţiile erau mai grele şi erau bătuţi adeseori.

Victimele au muncit în aceste condiţii mai multe zile, după care au fugit, tot fără documente de identitate, pe timp de noapte, când paznicii erau mai puţin vigilenţi. Grupul de fugari a trebuit să se ascundă prin gară, pentru că patronii cehi au trimis oameni din anturajul lor, paznici (posibil cetăţeni de etnie ucrainiană) să îi caute şi să îi aducă înapoi cu forţa.

Deoarece aveau documentele de identitate reţinute de patroni, s-au adresat Ambasadei din Praga, care le-a dat documente de călătorie pentru a veni în ţară.

Poliţia Română mai arată că primele acţiuni în acest caz au avut loc la sfârşitul anului trecut, poliţiştii desfăşurând o acţiune pe raza mai multor localităţi din judeţul Prahova, fiind depistaţi N.G.L., B.M.O. şi J.I. Ei au fost reţinuţi pentru trafic de persoane, trafic de minori, iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat sau aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup. Totodată, s-a dispus aplicarea unui sechestru asigurator pe un autoturism aparţinând lui J.I., pentru recuperarea prejudiciului cauzat părţilor vătămate.

Autorităţile din Cehia au continuat documentarea activităţii reţelei care opera pe teritoriul acestui stat şi au declanşat, la mijlocul lunii trecute, o acţiune, coordonată de Unitatea pentru combaterea crimei organizate din Cehia cu sprijinul Unităţii de reacţie rapidă (URNA).

În urma acestei acţiuni au fost arestate, pentru trafic de persoane, Bentsa V., de 31 de ani, Zavatskyy M., Dublenych V., de 37 de ani, toţi trei de naţionalitate ucraineană, fiind efectuate mai multe percheziţii şi indisponibilizate bunuri şi conturi bancare.

De asemenea, au fost audiaţi 28 de martori, majoritatea români, bulgari şi moldoveni şi au fost folosite datele şi informaţiile transmise de autorităţile române.

Poliţia Română mai menţionează că ancheta în acest caz este continuă de DIICOT Prahova şi BCCO Ploieşti, pentru depistarea şi prinderea lui Marian T. şi a altor persoane care se sustrag cercetărilor, identificarea tuturor legăturilor infracţionale, depistarea de noi victime, precum şi pentru identificarea bunurilor şi valorilor produse în urma infracţiunilor.