România a fost în 2018 cel mai mare exportator de forţă de muncă din UE cu 173.000 de români

România a fost cel mai mare exportator de angajaţi din Uniunea Europeană în 2018, conform unui raport al Comisiei Europene despre mobilitatea forţei de muncă din UE. Circa 173.000 de români s-au angajat în alte state membre UE în 2018, cu 7% mai mult decât în anul precedent, scrie Ziarul Financiar.

Urmărește
488 afișări
Imaginea articolului România a fost în 2018 cel mai mare exportator de forţă de muncă din UE cu 173.000 de români

România a fost în 2018 cel mai mare exportator de forţă de muncă din UE cu 173.000 de români

România, Polonia, Italia, Portugalia şi Bulgaria au fost ţările cu cei mai mulţi mulţi muncitori plecaţi în alte state ale Uniunii Europene în 2018. Numărul de polonezi plecaţi la muncă în alte state UE a crescut cu 6% în 2018. Peste 50% din persoanele care se deplasează în UE au fost români, polonezi, italieni sau portughezi. Împreună, cele cinci ţări au trimis 6,1 milioane de oameni la muncă în alte ţări din uniune.

Oana Botolan Datki, SEE managing partner al companiei cu activităţi în sectorul resurselor umane CTeam Human Capital, spune pentru ZF că salariul nu este singurul motiv pentru care oamenii pleacă la muncă în alte ţări.

„La prima vedere, este vorba de nivelul salarial, dar acesta este un punct de vedere superficial şi facil. Eu cred că este vorba de calitatea vieţii şi de oportunităţi. Faptul că un număr atât de mare de oameni pleacă nu este legat de mirajul salariilor. Pentru joburile de execuţie, diferenţa salarială între România şi alte ţări din UE poate fi şi de 200% - 300% şi sunt oameni care pleacă pentru astfel de munci cu scopul de a strânge nişte bani. În schimb, mai sunt şi cei care pleacă pentru joburi calificate, cu toată familia. Aceştia caută siguranţă, şcoli bune pentru copii, oportunităţi. În ceea ce priveşte joburile calificate, este vorba de calitatea vieţii. Nu ai cum să te lupţi cu aşa ceva”, spune ea.

Principalele ţări de destinaţie ale muncitorilor au fost Germania, Marea Britanie, Spania, Italia şi Franţa. Aceste cinci ţări cuprind aproximativ 78% din muncitorii care migrează. Doar Germania şi Marea Britanie cuprind jumătate dintre cetăţenii UE care pleacă să lucreze în alte ţări.

La rândul său, Sorina Donisa, CEO al firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar APT Resources & Services, parte a Work Service Group, spune că nu vom reuşi să îi aducem înapoi pe mulţi dintre cei care au plecat, dar putem să reducem numărul celor care pleacă.

„Nu există un singur motiv pentru care românii pleacă din ţară. Majoritatea celor care pleacă au drept motive nivelul salarial, mediu social, dorinţa de evoluţie, un standard de viaţă mai ridicat. Pentru ca tinerii să nu mai plece, trebuie să le oferim posibilitatea de dezvoltare şi aici avem de lucrat la trei puncte: învăţământul, sistemul de sănătate şi infrastructura. Nu cred că vom reuşi să îi aducem pe mulţi dintre cei care au plecat înapoi, dar putem să reducem numărul de oameni care pleacă“, spune Sorina Donisa.

Principalele sectoare economice în care se angajează muncitorii veniţi din alte state membre UE sunt cel manufacturier, comerţ, construcţii şi HoReCa. O creştere semnificativă în 2018 faţă de 2017 a fost în sectorul IT, conform raportului Comisiei Europene.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici