#roMânia | Afaceri româneşti din bani străini. „Acasă este acasă.” Câţi bani trimite Diaspora în ţară

Alex Curt s-a întors în Slatina, după mai bine de cinci ani în care a locuit şi muncit în Anglia. Tânărul a adus acasă conceptul de „barber shop”, iar la aproape două săptămâni de la deschidere, salonul său era căutat de slătinenii care vor cele mai noi frizuri.

„Am văzut pe afară, prin Anglia şi alte ţări”, spune Alex.

În urmă cu cinci ani, Alex părăsea România cu direcţia Anglia. „Doar asta am lucrat, zi de zi, timp de vreo cinci ani. Am fost în Colchester, la o oră de Londra, dar în tot acest timp m-am gândit să mă întorc acasă. Chiar cu gândul ăsta am plecat, să mă întorc la Slatina”, mărturiseşte el, arată campania #roMânia a cotidianului Gândul.

Bărbatul spune că primul contact cu insula britanică a fost dur: „Sincer, nu am fost bine primiţi în 2012, în Anglia, dar cu timpul şi-au dat seama că au nevoie de noi, de ceea ce facem noi şi ne-am acomodat unii cu alţii. Impactul a fost prima dată”.

El nu găseşte o mare diferenţă între clienţii pe care îi avea în Anglia şi cei din Slatina. Mentalităţile sunt, însă, diferite.

„Meseria asta am învăţat-o în Bucureşti, unde am şi practicat-o câţiva ani, apoi am plecat în Anglia. Sincer, nu e mare diferenţă între a tunde englezi şi a tunde slătineni, doar că există o cultură diferită. Ei sunt mai libertini, au alt stil de viaţă, în timp ce noi suntem altfel, mai conservatori. Frizurile sunt aceleaşi, e acelaşi trend în toată lumea”.

„Prima decizie, cu plecatul, a fost spontană, adică m-am hotărât în câteva zile şi am plecat. Întoarcerea, însă, a fost o decizie mult mai grea. Ne-am tot gândit vreo doi ani, ne-am uitat de spaţiu, nu a fost ceva uşor, chiar a fost dificil să renunţăm la Anglia, dar acasă e acasă. Bani poţi să faci oriunde şi neaşteptat este faptul că ne apropiem de banii pe care îi făceam acolo”, crede Alex Curt.

Un cuplu din Gorj, după nouă ani la muncă în Anglia: „Ne întoarcem definitiv acasă!”

La 20 ani, vârstă la care alţi adolescenţi îşi faceau planuri să meargă în alt oraş pentru a urma o facultate, Ramona, o tânără din localitatea Târgu Cărbuneşti, judeţul Gorj, a decis, în 2009, să-şi unească destinul cu Ionuţ, un bărbat cu patru ani mai mare decât ea, care locuia în acelaşi oraş. La scurt timp după căsătorie, cei doi tineri au hotărât să meargă împreună la muncă în străinătate, cu gândul de a-şi construi o casă şi de a se întoarce cât mai repede în ţară. Aşa au ajuns în Anglia. El a început să lucreze în construcţii, în domeniul amenajărilor interioare, iar Ramona ca ospătar într-o cafenea.

Planurile de a sacrifica doar câteva luni departe de părinţi, fraţi şi prieteni s-au transformat în ani, iar dorinţa de a avea o casă nouă, împlinită recent, s-a transformat în dorinţa de a avea şi o afacere, pentru a nu fi nevoiţi să se întoarcă în străinătate. După aproximativ patru ani petrecuţi printre străini, în 2012, tânăra de 29 de ani a rămas însărcinată, iar Denis le-a schimbat complet viaţa. Ramona a decis să renunţe la slujbă pentru a se ocupa de creşterea copilulului, însă a rămas în Anglia, ca să fie alături de soţul ei. Bărbatul şi-a făcut propria firmă de construcţii, având în subordine peste 10 angajaţi, majoritatea tineri din oraşul Târgu Cărbuneşti.

„Firma din Anglia este în domeniul construcţiilor, de amenajări interioare. Noi de la început am spus că ne vom întoarce în România. Şi ne întoarcem definitiv acasă! Casa e gata, ne vom ocupa şi de afacere. România este frumoasă, este ţara sufletului nostru. Ne-am cumpărat şi un apartament acasă. Diferenţa dintre România şi Anglia este de bani, de viaţă. Însă repet: România este ţara sufletului nostru. Avem familia aici, suntem patrioţi 100%. Noi şi până acum am stat câte 2-3 luni în ţară, pe an. Pentru mine nu a fost greu cu copilul, limba engleză a învăţat-o la şcoală, limba română a învăţat-o când am venit acasă, pentru că noi vorbim în română. A fost greu că am fost departe de familie. Copilul e deja la şcoală, a terminat clasa zero. Mai stăm până la vară în Anglia, apoi ne retragem definitiv, vin eu cu copilul acasă, îl transfer în oraşul în care am copilărit eu. Soţul meu mai rămâne ceva timp. Va fi dificil, dar o să mă ocup eu de afacere”, a mai declarat tânăra din Târgu Cărbuneşti.

În anii petrecuţi în străinătate, Ionuţ Gîlcescu a fost preocupat şi de oraşul natal, unde de aproape un an a înfiinţat un club de fotbal pentru copii, la care speră că se va înscrie curând şi fiul lui, Denis. Ramona şi Ionuţ au deschis un magazin şi un bar în Târgu Cărbuneşti, de care deocamdată se ocupă cei doi asociaţi ai lor. ”Sunt deja 40 de copii înscrişi la clubul Viitorul Târgu Cărbuneşti. Vream ca şi copilul nostru să joace în cadrul acestui club. Am deschis un bar şi un magazin în localitate, de care acum se ocupă asociaţii noştri”, spune Ramona Gîlcescu.

„Fenomenul plecării şi revenirii familiilor de români în ţară se poate explica prin prezenţa în interiorul acestora a unor tentaţii de a pleca. Tentaţia de a pleca se conturează la persoanele care trăiesc intense sentimente de inadecvare socială, financiară, materială sau familială. Cu alte cuvinte, plecarea poate să fie determinată de dorinţa individului de a i se pierde urma, în acest caz nu se mai vorbeşte despre întoarcerea la locul natal, plecarea fiind definitivă sau plecarea să însemne schimbarea statutului social şi atunci individul se întoarce pentru a schimba reputaţia familiei din care face parte. Schimbarea renumelui familiei din care face parte individul se generează numai după ce s-a atins un nivel superior de dezvoltare financiară şi materială”, explică Maria Tomescu, psiholog clinician şi psihoterapeut.

Potrivit statisticilor oficiale, România câştigă trei miliarde de euro pe an de pe urma celor plecaţi la muncă în străinătate, dar plăteşte infinit mai mult din cauza acestui exod: deficit de forţă de muncă şi deficit de contribuabili la buget.

Angajatorii se plâng că nu mai au muncitori, iar în disperare de cauză, au ajuns să susţină financiar clase în şcoli de meserii în speranţa că tinerii vor rămâne în firmele lor.

Criza forţei de muncă de pe piaţa românească i-a determinat pe alţi agenţi economici să se orienteze către angajaţi din afara ţării.

Un proiect de lege privind pensionarea anunţă un viitor sumbru. "Dacă se menţine acelaşi ritm, în 15-20 de ani va fi pusă în dificultate atât piaţa muncii, care va rămâne fără salariaţi, cât şi bugetele de sănătate şi de pensii care vor avea nevoie de sprijn tot mai mare de la bugetul de stat", se menţionează în proiectul depus la Senat şi semnat de zeci de parlamentari.

Un studiu făcut public de Institutul Naţional de Statistică indică faptul că, în cel mai pesimist scenariu, în anul 2060, în România, populaţia va fi de 12,5 milioane locuitori, iar varianta medie - în ţară ar urma să trăiască 13,8 milioane locuitori.