România alocă cel mai mare procent, în NATO, din bugetul de Apărare pentru cheltuielile de personal

România este ţara NATO care alocă cel mai mare procent din bugetul destinat Apărării, 78,9%, cheltuielilor de personal însă direcţionează pentru apărare printre cei mai puţini bani comparativ cu restul ţărilor din Alianţă, potrivit datelor NATO aferente anului 2009.

Urmărește
690 afișări
Imaginea articolului România alocă cel mai mare procent, în NATO, din bugetul de Apărare pentru cheltuielile de personal

România alocă cel mai mare procent, în NATO, din bugetul de Apărare pentru cheltuielile de personal (Imagine: Mediafax Foto)

Potrivit datelor NATO referitoare la cheltuielile pentru apărare, în cazul României, în 2009 s-a înregistrat o scădere semnificativă faţă de 2008, ajungându-se la 6.785 de milioane de lei faţă de 7.558 milioane lei în anul anterior. Totuşi sumele alocate pentru cheltuielile de apărare sunt mai mari decât cele înregistrate în 2005, 2006 sau 2007.

La nivelul NATO, cheltuielile militare au fost, în 2009, de 875.145 de milioane de dolari, în scădere considerabilă faţă de 2008, când totalul cheltuielilor militare la nivelul tuturor statelor NATO a fost de 939.396 milioane de dolari.

Totalul cheltuielilor la nivelul statelor NATO situate în Europa a fost, în 2009 de 281.205 milioane de dolari, în scădere faţă de 2007 (287.782 milioane de dolari) şi 2008 (314.124 milioane de dolari). Datele NATO arată însă că la nivelul SUA cheltuielile militare au fost de peste două ori mai mari decât totalul cheltuielilor tuturor statelor din Europa. Astfel, SUA au raportat cheltuieli militare de 574.070 de milioane de dolari în 2009, sumă în scădere faţă de cele raportate în 2008 (605.496 milioane) şi 2007 (586.106 milioane).

Dintre ţările europene cu cele mai semnificative cheltuieli alocate pentru Apărare se remarcă Marea Britanie (37.932 milioane de lire sterline) şi Germania ( 34.166 de milioane de euro).

Statisticile NATO arată că, dintre statele membre, România este printre cele care acordă domeniului militar unul dintre cele mici procente din PIB. Astfel, România a alocat în 2009 1,4% din PIB-ul său pentru cheltuieli militare, cel mai scăzut procent după aderarea la Alianţă. Acelaşi procent de 1,4 din PIB-ul lor alocă pentru cheltuieli militare Danemarca, Germania şi Italia.

Spania, Belgia şi Letonia au alocat în 2009 procente sub cel al României, respectiv de 1,2 % din PIB, în timp ce Lituania a alocat 1,1% din PIB iar Luxemburg 0,5% din produsul intern brut.

La nivelul NATO, procentul din PIB alocat pentru apărare a fost de 2,8% în 2009. În medie, la nivelul statelor europene membre NATO, procentul alocat cheltuielilor militare a fost de 1,7% din PIB în timp ce SUA au alocat apărării, în 2009, 3,8% din PIB-ul lor, cu 0,1% mai puţin decât în precedenţii trei ani. Între statele NATO, România a fost în 2009 cea care a alocat cel mai mare procent din sumele de apărare pentru cheltuielile de personal, respectiv 78,9%, potrivit Alianţei. România este urmată de Portugalia (77,2%), Belgia (74,5%), Italia (73,9%) şi Croaţia (72,4%).

Statele Unite au alocat 37,3% din bugetul lor de apărare cheltuielilor cu personalul, în timp ce Marea Britanie a alocat 36,5% în acest scop iar Estonia 35%.

Datele NATO aferente anului 2009 arată că 8,6% din bugetul alocat apărării a fost alocat de România pentru cheltuielile cu echipamentul, fiind printre cele mai mici procente alocate în acest sens la nivelul Alianţei. Cel mai mare procent alocat pentru echipamente se regăseşte la nivelul SUA, unde 30% din bugetul de apărare a fost alocat în acest scop.

Datele cumulate la nivelul NATO arată, de asemenea, că în 2009 România a fost printre statele membre care au alocat unul din cele mai mici procente din bugetul de apărare pentru infrastructură, respectiv 0,9%. Procente mai mici au fost alocate de Portugalia - 0,1%, Danemarca 0,4%, Marea Britanie 0,6% şi Grecia 0,8%.

Statisticile NATO precizează că, la nivelul anului 2009 România a raportat o armată formată din 68.000 de militari, procentul de personal civil şi militar în totalul forţei de muncă fiind de 0,8%.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici