România, cel mai slab punctaj din ultimii ani în clasament PISA: 44% din elevi nu înţeleg ce citesc. Cum se descurcă elevii români la ştiinţe şi la matematică. DOCUMENT

Cea mai mare scădere în clasamentul PISA este înregistrată la matematică, unde România a obţinut un scor de 430 de puncte, faţă de 444 în 2015. La ştiinţe, România are 426 de puncte, faţă de 435 în 2015.

La citire, România a obţinut 428 de puncte faţă de 434 în 2015. La acest capitol suntem aproape de nivelul din 2009, când ţara noastră obţinea 424 de puncte.

În urma acestor rezultate, se apreciază că gradul de analfabetism funcţional este mare: 44% dintre elevi nu înţeleg ce citesc.

Raportul arată şi că 1% dintre elevi sunt performanţi la capitolul citire, adică ating nivelul 5 sau 6 în testul PISA. Media OECD este, însă, de 9%.

La nivelurile 5 şi 6 elevii au o înţelegere completă a unui text citit la prima vedere.

Situaţia nu este rea doar la noi în ţară. Doar în 20 de sisteme de educaţie din cele 79 de ţări care participă la testarea PISA au mai mult de 10% dintre elevi în top.

PISA mai arată şi că accesul la noile tehnologii a crescut într-un ritm remarcabil în ultimii ani. În evaluarea PISA din 2009, aproximativ 15% dintre elevii de 15 ani din ţările OCDE au raportat că nu au avut acces la Internet acasă. Până în 2018, această proporţie s-a redus la mai puţin de 5%.

România ocupă în clasamentul PISA locul 47 din 79 de ţări.

Raport PISA: Rezultatele elevilor români, comparabile cu cele din Emirate, Bulgaria sau Moldova

59% dintre elevii români pot înţelege un text de mărime medie şi doar 1% au rezultate foarte bune la citire sau la ştiinţe. Aproape la fel arată procentele la matematică, dar aici 3% fac performanţă, potrivit raportului PISA, care clasează România aproape de Emiratele Arabe, Bulgaria sau Moldova.

Raportul internaţional PISA publicat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) - „What students know and can do” prezintă rezultatele evaluării din cele 79 de ţări participante. Pe primele locuri la domeniul citire/lectură (domeniu principal de testare la PISA 2018) se situează Beijing-Shanghai-Jiangsu-Zhejiang (China), Singapore, Macao (China), Hong-Kong (China), Estonia, Finlanda, Canada şi Irlanda. La nivelul Uniunii Europene, pe primele locuri se clasează Estonia, Finlanda, Irlanda, Polonia, Suedia. România este pe locul 47.

Comparativ cu ciclul anterior de testare, media internaţională a înregistrat o uşoară scădere (citire/lectură - 487, faţă de 493, matematică - 489, faţă de 490, ştiinţe - 489, faţă de 493 în 2015).

Această tendinţă este înregistrată şi în România: citire/lectură - 428 (faţă de 434 în 2015), matematică - 430 (faţă de 444, în 2015) şi ştiinţe - 426 (faţă de 435). Scorurile înregistrate în 2018 sunt mai mari, însă, în raport cu rezultatele din anii 2006 şi 2009, dar uşor mai mici comparativ cu cele înregistrate în 2015.

„Conform Raportului OECD, diferenţa înregistrată la citire/lectură şi la ştiinţe între 2015 şi 2018 nu este semnificativă statistic, spre deosebire de cea de la matematică. Din punct de vedere al comparaţiei cu alte state, rezultatele elevilor români se plasează aproape de cele ale elevilor din Moldova, Muntenegru, Bulgaria şi Emiratele Arabe Unite”, a transmis, marţi, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, referitor la Raportul PISA.

Performanţele au fost măsurate pe şase niveluri, unde nivelul 2 este considerat nivelul de bază necesar a fi atins de tinerii aflaţi spre finalul învăţământului obligatoriu.

Procentul elevilor care se află sub nivelul 2 pe fiecare domeniu de testare este următorul, în 2018: ştiinţe - 44%, matematică - 46,5%, citire/lectură - 40,8%, arată MEC.

„Comparativ cu 2015, acest procent a crescut cu 0,4% la citire/lectură şi cu 5,7% la matematică, însă a scăzut cu 3% la ştiinţe. La citire, elevii cu performanţe sub nivelul 2 pot înţelege texte simple, cu vocabular simplu şi cu informaţii explicite, însă nu pot realiza inferenţe pe baza textului citit, nu pot trage concluzii. Aceşti elevi au dificultăţi de interpretare a semnificaţiei textelor parcurse. La matematică, pot utiliza elemente simple de calcul, dar nivelul lor de achiziţii nu este suficient pentru a putea utiliza gândirea matematică în situaţii variate de viaţă. La ştiinţe, pot recunoaşte şi pot identifica unele explicaţii ale fenomenelor ştiinţifice simple, însă nu pot găsi cauzalităţi sau corelaţii ştiinţifice fără sprijin sau ghidare”, arată sursa citată.

Cum arată cifrele în privinţa elevilor români în ceea ce priveşte citirea/ lectura? 59,2% s-au situat cel puţin la nivelul 2 de competenţă, ceea ce înseamnă că pot înţelege un text de lungime medie, pot extrage ideea principală, pot căuta informaţii pe baza unor criterii. Ei pot construi semnificaţii pe baza a ceea ce citesc (pot învăţa pe baza lecturii). Doar aproximativ 1% dintre elevi au obţinut performanţe foarte bune (nivelul 5 sau 6), ceea ce înseamnă că pot înţelege texte lungi, pot utiliza concepte abstracte, pot face diferenţa dintre fapte şi opinii.

La matematică, 53,4% dintre elevii români s-au situat la nivelul 2 de competenţă sau la un nivel superior acestuia, ceea ce înseamnă că pot recunoaşte şi interpreta fără sprijin cum poate fi reprezentată matematic o situaţie simplă (de exemplu, compararea distanţei pe două rute alternative sau exprimarea preţului unui produs în diferite monede). În medie, în ţările membre OECD, ponderea elevilor aflaţi la nivelul 2 sau la un nivel superior al competenţelor matematice a fost de 76%. Aproximativ 3% dintre elevi au obţinut performanţe foarte bune (nivelul 5 sau 6) la matematică, ceea ce înseamnă că aceştia pot modela situaţii matematice complexe, pot selecta, compara şi aprecia strategii adecvate de rezolvare a unor probleme.

La ştiinţe, aproximativ 56% dintre elevi s-au situat la nivelul 2 de competenţă sau la un nivel superior acestuia, ceea ce înseamnă că recunosc explicaţia corectă a unui fenomen ştiinţific familiar şi pot utiliza cunoştinţele lor pentru a evalua dacă anumite date pot fundamenta o anumită concluzie. Aproximativ 1% dintre elevi au obţinut performanţe foarte bune (nivelul 5 sau 6) la ştiinţe, ceea ce înseamnă că pot aplica în mod autonom şi creativ cunoştinţele lor din domeniul ştiinţelor într-o varietate de situaţii, inclusiv în situaţii nefamiliare.

În România, elevii din familii cu statut socioeconomic bun au obţinut, la citire/lectură, cu 109 puncte mai mult decât cei din familii cu statut socioeconomic scăzut, potrivit rarpotului PISA, diferenţa fiind mult mai mare decât cea înregistrată la testarea din 2009 (86 de puncte). Statutul socioeconomic a fost strâns corelat şi cu performanţele la matematică şi ştiinţe.

Raportul mai arată că elevii români din medii dezavantajate au aspiraţii şcolare mai reduse, chiar şi cei care înregistrează rezultate foarte bune: 1 din 4 elevi cu rezultate foarte bune, provenind din medii dezavantajate se gândeşte că nu va absolvi învăţământul terţiar, comparativ cu 1 din 30 de elevi cu rezultate foarte bune, din medii socioeconomice avantajate.

Datele de cercetare arată disparităţi semnificative ale rezultatelor între şcoli. Există, astfel, tendinţa de grupare pe şcoli a elevilor cu rezultate bune.

„Un elev dintr-o familie cu statut socioeconomic dezavantajat are doar 13% şanse să fie înscris într-o şcoală plasată între primele 25% după performanţă (media OECD fiind de 17%). În România, 49,4% dintre profesorii care predau la şcolile participante la evaluarea PISA au urmat cursuri de master, acest procent fiind mai mare decât media ţărilor participante la testare, respectiv 43,9%. Cu toate acestea, datele arată o corelaţie slabă între rezultatele elevilor şi nivelul de studii al profesorilor. Atitudinea profesorilor faţă de predare, entuziasmul manifestat în activitatea didactică influenţează însă rezultatele elevilor. În majoritatea ţărilor, inclusiv în România, elevii care au apreciat că profesorul lor predă cu interes şi cu pasiune au obţinut rezultate mai bune”, se mai arată în Raportul citat.

În toate ţările şi economiile participante la PISA 2018, fetele au rezultate mai bune la citire/lectură decât băieţii. În ceea ce priveşte matematica şi ştiinţele, rezultatele elevilor români arată performanţe asemănătoare între fete şi băieţi.

Totodată, raportul mai arată că elevii români apreciază că efortul depus pentru rezolvarea sarcinilor de lucru a fost, în medie de 7,9 pe o scală de la 1 la 10, unde 10 semnifica efortul maxim. Efortul depus este apropiat de media OECD, însă mai mic decât cel pe care elevii români l-ar fi depus dacă era vorba despre o evaluare cu miză personală (examen, evaluare notată).

PISA (Programme for International Student Assessment) este un studiu comparativ internaţional iniţiat de către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), cu scopul de a măsura dezvoltarea competenţelor de bază ale elevilor cu vârste între 15 şi 16 ani, în domeniile citire/lectură, matematică şi ştiinţe. Intervalul de vârstă 15-16 ani este reprezentativ pentru finalizarea sau apropierea de finalizarea învăţământului obligatoriu. Evaluarea PISA pune accent pe competenţele necesare pentru viaţa personală, socială sau pentru integrarea pe piaţa muncii.