#roMânia, o campanie eveniment GÂNDUL despre România care s-a mutat peste hotare. RADIOGRAFIA celui mai mare dezastru demografic şi efectele lui

Cinci români mai puţin pe oră

Rata totală de fertilitate în România a scăzut sub pragul critic de 2,1 (sub care are loc scăderea populaţiei) ajungând la un minim istoric de 1,428, la care vorbim de un declin demografic, în care populaţia se reduce cu cinci români în fiecare oră. Datele apar într-un proiect depus la Parlament, prin care se încurajează naşterile noi, iar mamele să poată ieşi la pensie mai devreme.

Aşadar, un document oficial care arată un viitor sumbru. "Dacă se menţine acelaşi ritm, în 15-20 de ani va fi pusă în dificultate atât piaţa muncii, care va rămâne fără salariaţi, cât şi bugetele de sănătate şi de pensii, care vor avea nevoie de sprijn tot mai mare de la bugetul de stat", se menţionează în proiectul depus la Senat şi semnat de zeci de parlamentari.

Un studiu făcut public de Institutul Naţional de Statistică indică faptul că, în cel mai pesimist scenariu, în anul 2060, populaţia României va fi de 12,5 milioane locuitori, iar varianta medie - în ţară ar urma să trăiască 13,8 milioane locuitori.

Aici intervine şi exodul populaţiei. În timp ce naşterile sunt de sub 200.000 pe an, România este fruntaşă la migraţie.

Aproape o treime dintre imigranţii din întreaga lume se află în Europa, iar România avea în 2016, cel mai mare număr de cetăţeni stabiliţi în alte state membre ale Uniunii Europene, arată datele Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM).

Românii au plecat, în ultimii zece ani, ca şi cum ar fi vrut să rupă graniţele. Acasă, semnele negative au apărut deja.

#roMânia, campania Gândul, va prezenta efectele migraţiei. De la satele rămase goale, dar cu vile ridicate din banii trimişi acasă, până la dramele unor copii crescuţi departe de părinţi şi a bunicilor care nu şi-au cunoscut nepoţii.

”Cu soţia avem grijă de casă, ne ocupăm cu curăţenie... ce mai facem noi pe aici. Copii vin rar, la un an de zile,” povesteşte un român, care şi-a văzut copiii plecând. ”Am rămas singuri. Singurătatea, un pic ne-a... Vara este mai bine, când vin ei în august, copiii, nepoţii... e altă veselie, altă plăcere. Au venit şi şi-au făcut case mari, frumoase aici, dar stau goale. Îi aşteptăm acasă, dar nici nu au ce face, nu sunt locuri de muncă.”

Campania va prezenta şi situaţia generaţiei născute peste hotare, copii care nu au mai învăţat limba maternă, părinţii încercând disperaţi să îi integreze cât mai rapid, pentru a nu repeta drama pe care chiar ei au trăit-o, plecând într-un loc străin.

Iar ceea ce specialiştii anunţă pentru viitor în piaţa muncii, se vede deja de azi. Speriaţi că nu mai au forţă de muncă, mulţi angajatori plătesc cursuri de calificare şi asigură burse sau “importă” forţă de muncă chiar şi din Vietnam.

“Dacă această situaţie va continua, în câţiva ani nu vom mai avea deloc specialişti, nu mai vine nimic din urmă,” afirmă un angajator. ”Cum avem cerinţe de calitate de nivel înalt, exigenţele fiind foarte mari, cum nu găseam oameni, am fost nevoiţi să aduce din Vietnam 46 de muncitori – sudori şi lăcătuşi mecanici, iar în luna august vom mai aduce alţi 52, tot din această ţară. Ne pregătim să aducem şi anul viitor.”

Şi mai este o problemă, deloc de neglijat. Efectele negative pe care le are exodul într-o familie.

Migraţia a dus la naşterea „sindromului Italia”. Sute de oameni se tratează anual de depresie, simţindu-se captivi printre străin.

„Schimbarea mediului de viaţă are un impact negativ asupra persoanelor fragile emoţional. Dialogul într-o altă limbă, cultura diferită, persoanele necunoscute, toate acestea potenţează declinul psihic al persoanei expuse. În plus, lipsa unui contract de muncă, culminată cu lipsa asigurării medicale şi a unui medic de familie, produce adesea o neîncredere cu urmări nefaste,“ apreciază dr.Cozmin Mihai, medic specialist psihiatru în cadrul Institutului de Psihiatrie ”Socola” Iaşi.

Citeşte continuarea în Gândul.