România ocupă locul 3 în Europa în privinţa consumului de antibiotice. Trebuie redus consumul cu 30%

Medicii de la Spitalul Victor Babeş din Timişoara atrag atenţia cu privire la abuzul de antibiotice, dar şi asupra modului lor de administrare şi spun că acestea duc la o rezistenţă sporită faţă de tratamentul ce ar putea fi folosit în cazul unor infecţii care nu mai pot fi vindecate, ba, dimpotrivă, se pot agrava, putând duce la deces.

„Orice antibiotic aduce modificări ale florei intestinale, care are un rol major în organism. Consumul nejustificat al acestor medicamente duce la selectarea unor tulpini de microbi care devin rezistenţi la diverse clase de antibiotice. Or, în cazul unei infecţii, constatăm că nu mai avem soluţii terapeutice. Din păcate, în ultimii ani, am observat o creştere exponenţială a consumului în ţările din centrul şi sudul Europei. Nu înţelegem, de exemplu, că nu este necesară administrarea imediată a unui antibiotic, dacă avem febră, o banală raceală sau dacă avem o infecţie usoară. Asta arată, însă, că în România nu există o educaţie medicală vizavi de consumul haotic de antibiotice”, spune dr. Maria Cerbu, medic primar boli infecţioase la Spitalul de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie Dr. Victor Babeş Timişoara.

Conform medicilor, tratamentul unor boli cu specific pneumologic, cum ar fi tuberculoza sau pneumonia, în cazul cărora se administra în trecut un singur antibiotic, în general penicilină, a ajuns să fie tot mai ineficient din cauza apariţiei rezistenţei microbiene, inclusiv a multirezistenţei la antibiotice. De aceea, acum este necesară, adesea, administrarea unei combinaţii de patru medicamente, în cazul TBC, sau de două, în situaţia unui bolnav cu pneumonie.

Totodată, nu puţine sunt cazurile în care se realizează o escaladare a administrării unui tratament, în cazul unei infecţii severe, adică se porneşte cu unul sau două medicamente şi apoi se ajunge la administrarea a trei sau chiar patru antibiotice, din ce în ce mai puternice, în loc să se procedeze la o dezescaladare, adică de la două-trei antibiotice puternice administrate pe o perioadă scurtă de timp, să rămână, în final, doar un medicament, cu administrare ţintită, care are efect asupra infecţiei.

„Din păcate, vorbim în continuare de automedicaţie. E ca la fotbal, toată lumea se pricepe la medicamente şi la modul lor de administrare, dar trebuie să recunoaştem că nu puţine sunt cazurile de prescriere greşită a unor antibiotice în cabinetele unor medici de familie şi chiar şi în unele spitale. Dacă în ceea ce priveşte automedicaţia ne putem baza doar pe dezvoltarea şi promovarea unei educaţii medicale, în cazul unităţilor sanitare ar trebui să vorbim de o analiză a efectelor antibioterapiei. Apoi, ar trebui impus un set de măsuri pentru reducerea consumului, dar şi un control adecvat asupra administrării antibioticului. Şi asta pentru că efectul abuzului de antibiotice duce la eşecul unor tratamente care funcţionau în trecut, ba, mai mult, la producerea unor efecte adverse majore şi chiar creşterea mortalităţii în rândul pacienţilor”, mai spune Maria Cerbu.

Conform Centrului European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor, în Europa, numărul persoanelor infectate cu bacterii rezistente din cauza abuzului de antibiotice este în creştere, acestea fiind mai expuse la riscul apariţiei unor complicaţii majore, iar situaţia reprezintă o problemă de sănătate publică majoră.

Potrivit medicilor, România este pe locul 3 între ţările europene în ceea ce priveşte consumul de antibiotice. Medicii susţin că este necesară o reducere cu cel puţin 30 la sută a consumului de astfel de medicamente.