România ocupă un loc fruntaş în UE în topul lipsurilor materiale GRAVE. Câţi români nu-şi pot plăti facturile sau nu-şi permit lucruri esenţiale

În statele membre ale UE, Bulgaria (20,9%), România (16,8%) şi Grecia (16,7%) au înregistrat cele mai mari ponderi de deprivare materială. În schimb, ratele au fost sub 2,5% în Suedia (1,1% în 2017), Luxemburg (1,2% în 2017) şi Ţările de Jos (2,4%).

În 2018, 6,2% din populaţie sau aproximativ 31 de milioane de persoane din UE au înregistrat lipsuri materiale severe, însemnând că nu şi-au putut permite cel puţin patru dintre următoarele elemente, considerate de majoritatea oamenilor dezirabile sau necesare pentru a duce o viaţă adecvată: să îşi poată plăti la timp facturile; să îşi încălzească locuinţa; să poată face faţă unor cheltuieli neprevăzute; să mănânce carne (sau peşte sau echivalentul vegetarian al acestora) în mod regulat; să aibă anual o vacanţă de o săptămână, departe de casă; un televizor; o maşină de spălat; un autovehicul; un telefon.

Gospodăriile compuse dintr-un singur adult sunt cele mai afectate. Rata deprivării materiale pentru gospodăriile cu un singur adult este de 9,1%, în cazurile în care respectiva gospodărie nu include copii. Rata creşte în cazul gospodăriilor compuse dintr-un singur adult cu copii, la 13,2%. Pentru gospodăriile în care sunt prezenţi doi sau mai mulţi adulţi, ratele sunt semnificativ mai mici: 4,4% fără copii şi 5,7% cu copii.

În medie, rata deprivării materiale din UE a scăzut cu 0,4% în 2018, de la 6,6% în 2017. În mod similar, în majoritatea ţărilor pentru care sunt disponibile date pentru anul 2018, rata deprivării materiale a scăzut faţă de 2017, excepţie făcând Finlanda, unde aceasta a crescut cu 0,7%, de la 2,1% în 2017, la 2,8% în 2018; Franţa, unde a crescut cu 0,6%, de la 4,1% în 2017 la 4,7% în 2018; Regatul Unit, unde a crescut cu 0,5%, de la 4,1% în 2017 la 4,6% în 2018; şi Danemarca, unde a crescut cu 0,3%, de la 3,1% în 2017 la 3,4% în 2018.

Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Bulgaria (de la 30% în 2017, la 20,9% în 2018), urmată de Grecia (de la 21,1%, la 16,7%) şi Ungaria (de la 14,5%, la 10,1%).