România participă la cea de a 50-a ediţie a Târgului Internaţional de Carte de la Sofia

În cadrul standului naţional situat în Palatul Naţional al Culturii (NDK) din centrul Sofiei, publicul va avea posibilitatea de a-i întâlni pe scriitorii Ohara Donovetsky, Flavius Ardelean-Bachmann şi Bogdan-Alexandru Stănescu. Moderarea şi traducerea la evenimente vor fi asigurate de Lora Nenkovska şi Vanina Bojikova, traducătoare a numeroase volume de literatură română contemporană în limba bulgară, promotoare ale culturii române în Bulgaria.

Cu acest prilej, vor avea loc atât lansarea ediţiei în limba bulgară a romanului lui Bogdan-Alexandru Stănescu Copilăria lui Kaspar Hauser (Polirom, 2019 / Janet 45, 2022, traducere Lora Nenkovska), cât şi două avanpremiere: Ohara Donovetsky, Casting pentru ursitoare (Polirom, 2018 / Paradox, 2024, traducere Vanina Bojikova), respectiv Flavius Ardelean-Bachmann, Vene rare (Nemira, 2021 / Colibri, 2024, traducere Vasilka Alexova).

„Prezenţa României la târgul de Carte din capitala Bulgariei se bucură, în fiecare an, de un real succes, evenimentele la standul naţional fiind întotdeauna apreciate de public, autori, editori, traducători”, transmite Ministerul Culturii.

În cadrul unui eveniment deosebit, cel mai important scriitor bulgar contemporan, Georgi Gospodinov, recent câştigător al prestigiosului premiu International Booker Prize, va purta un dialog la standul României cu autorul şi editorul Bogdan-Alexandru Stănescu despre teme actuale ale literaturii.

Ohara Donovetsky (n. 1969), absolventă a Facultăţii de Litere a Universităţii Bucureşti (1994), are un masterat în Literatură Comparată şi Teoria Literaturii (1995), este doctor în filologie şi scriitoare. A colaborat la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române (2012), a participat la programul TVR2 Cu 2 treci Bac-ul (2013) şi a predat limba şi literatura română la Colegiul „Tudor Vianu” din Bucureşti (1997 – 2017). Este autoarea romanelor Casting pentru ursitoare (nominalizat în 2018 la Premiile Uniunii Scriitorilor din România, secţiunea Cartea de debut), Întâlnirile unei profesoare rătăcite (2019) şi Puzzle cu peţitoare (2020), a volumului Gramatica limbii române ca o poveste (2013, reeditat în 2014), a cărţii de eseuri pe teme frazeologice Vorbe la purtător în izmene de călător. Despre cum foloseşti zicerile limbii române când eşti departe şi ţi-e dor (2021) şi a volumului de poezie Meniu cu lupul în poală (2022). Semnează Cozonac la patru mâini (2021), în colaborare cu Doina Jela. Este prezentă în antologii, cu eseuri în Prof de română I, III, IV (coordonator vol. III) şi cu proză scurtă în Nume de cod: Flash Fiction (2019), Literatura la feminin (2021) şi Cele mai înalte uimiri (2023).

Flavius Ardelean-Bachmann este scriitor de literatură fantastică pentru adulţi şi copii, membru al Horror Writers Association. A publicat nouă romane şi trei volume de povestiri, pentru care a primit două premii Colin pentru literatură fantastică. Volumul său de debut, Îmblânzitorul apelor, a fost nominalizat la Festival du Premier Roman de Chambéry, Franţa, iar Flavius Ardelean a fost propus de două ori consecutiv la premiul Tânărul Prozator al Anului în cadrul Galei Tinerilor Scriitori din Bucureşti, pentru romanele sale din ciclul Miasma. Cărţile sale pentru copii, Bezna şi Mecanopolis, au fost nominalizate la premiul Cartea Anului în cadrul Premiilor Anului în Cultură la Braşov. Romanele şi povestirile sale au fost traduse în engleză, rusă, maghiară şi germană, fiind bine primite de presă şi recenzate în Publishers Weekly, Esquire, Tageszeitung, Börsenblatt, Bücher Magazin şi la SWR2.

Bogdan-Alexandru Stănescu (n. 1979) este prozator, poet, eseist, traducător şi editor. În prezent este director editorial al editurii Pandora M, din cadrul Grupului Editorial Trei, coordonatorul colecţiei Anansi. World Fiction. În 2010, a publicat împreună cu Vasile Ernu volumul de dialoguri Ceea ce ne desparte. Epistolarul de la Hanul lui Manuc (Polirom), iar în 2012 a debutat ca poet, cu volumul Apoi, după bătălie, ne-am tras sufletul (Cartea Românească), volum nominalizat la premiile revistei Observator cultural şi la premiile Radio România Cultural pe anul 2012. În 2013, a publicat la Editura Art volumul de eseuri Enter Ghost. Scrisori imaginare către Osip Mandelştam, iar în 2014, cel de-al doilea volum de poeme, anaBASis (Editura Cartea Românească), carte nominalizată la premiile Radio România Cultural. În 2017 a publicat romanul Copilăria lui Kaspar Hauser (Editura Polirom), recompensat cu Premiul pentru proză al clubului de literatură Nepotu’ lui Thoreau, Premiul pentru proză Radio România Cultural, Premiul Festivalului primului roman de la Chambery, Franţa, ediţia 2018 şi nominalizat pe lista scurtă a Premiului Uniunii Europene pentru Literatură, ediţia 2018. În anul 2019 a publicat romanul biografic Caragiale. Scrisoarea pierdută, în 2021 volumul de poeme Adorabilii etrusci (Editura Charmides), nominalizat în 2022 la Premiile revistei Observator cultural şi la Premiile ARCA şi câştigător al Premiului Naţional pentru Poezie „George Coşbuc” iar în primăvara lui 2022, romanul Abraxas (Editura Polirom), câştigător al premiului revistei Observator cultural pentru proză, al Premiului pentru proză al Ziarului de Iaşi şi nominalizat la premiile revistei Ficţiunea şi la premiile Radio România Cultural. În 2023 a publicat, împreună cu Vasile Ernu, volumul de eseuri epistolare Centrul nu se mai susţine. Ceea ce ne desparte (Editura Trei). Din 2012 este doctor în literatură, cu teza Opera lui Emil Botta: Ars moriendi. A tradus din Alberto Manguel, James Joyce, Tennessee Williams, William Faulkner, Sandra Newman, Sue Prideaux, Edward Hirsch, Daniel Mendelsohn, Paul Auster, Philip Roth, Louise Glück, Hannah Arendt şi C.G. Jung.