România, somată să pună în aplicare normele UE privind consolidarea prezumţiei de nevinovăţie

Această directivă este unul dintre elementele-cheie ale cadrului juridic al UE privind standardele minime comune pentru un proces echitabil, care garantează că drepturile persoanelor suspectate şi acuzate beneficiază de protecţie suficientă.

Directiva consolidează încrederea reciprocă a statelor membre în sistemele lor de justiţie penală şi facilitează astfel recunoaşterea reciprocă a deciziilor în materie penală.

„Comisia consideră că măsurile naţionale de transpunere notificate de Bulgaria, Croaţia, Cipru şi România constituie doar o transpunere parţială a directivei şi că lipsesc anumite dispoziţii din directivă. În special, Comisia a identificat deficienţe în ceea ce priveşte referirile publice la vinovăţie, de exemplu, atunci când autorităţile publice se referă la o persoană ca fiind vinovată în declaraţii publice, precum şi în ceea ce priveşte disponibilitatea unor măsuri adecvate dacă se întâmplă acest lucru. De asemenea, există lacune în ceea ce priveşte modul în care persoanele suspectate sau acuzate sunt prezentate, de exemplu în faţa instanţei, prin utilizarea unor măsuri de constrângere fizică, şi în ceea ce priveşte dreptul de a fi prezent la proces. Comisia a trimis celor patru state membre o scrisoare de punere în întârziere în mai 2018”, se arată într-un comunicat de presă transmis vineri.

Vineri, Comisia a trimis avize motivate celor patru state membre, acordându-le două luni pentru a răspunde.

În caz contrar, cazul poate fi înaintat Curţii de Justiţie a UE.

Comisia închide, de asemenea, vineri, cazurile de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor care au fost deschise împotriva Greciei, a Luxemburgului, a Slovaciei şi a Suediei, deoarece aceste ţări au adoptat norme naţionale de transpunere a directivei, potrivit documentului citat.