România, ţară de tranzit pentru traficul cu heroină - raport

Documentul lansat miercuri oferă informaţii la nivel global despre consumul şi traficul de droguri, despre principalele ţări "exportatoare" şi despre măsurile necesare în întărirea luptei împotriva acestor ameninţări la adresa sănătăţii umane, semnalând faptul că pieţele mondiale de cocaină, opiacee şi cannabis sunt în declin, în timp ce producţia de droguri sintetice este în creştere, mai ales în ţările dezvoltate.

Potrivit raportului, principalele substanţe narcotice care reprezintă o ameninţare sunt opiul (produs în mare parte în Afganistan), cocaina (importată din ţări din America de Sud), cannabisul şi drogurile sintetice sau amfetaminele precum ecstasy.

În ce priveşte Europa, raportul indică faptul că s-a înregistrat un declin la nivel regional sau cel puţin o stabilizare în privinta traficului şi consumului de droguri de tip opiacee şi canabis, dar există o creştere a consumului şi a traficului de droguri sintetice, mai ales în ţări din Europa Occidentală.

Potrivit UNODC, în anul 2007, între 172 şi 250 de milioane de persoane şi-au procurat droguri în mod ilicit cel puţin o dată, iar între 18 şi 38 de milioane de persoane cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani sunt "consumatori de droguri problematici", dependenţi, unii dintre ei aflaţi în programe publice de tratament.

UNODC indică faptul că, anul trecut, România nu se înscria în tendinţa ascendentă a consumului de opiu, precum alte ţări din regiune ca Albania, Belarus, Croaţia sau Republica Moldova, însă România este considerată stat de tranzit în privinţa traficului de heroină.

"Odată ajunsă în Turcia, heroina este importată prin contrabandă în Bulgaria, după care este transportată în România sau Serbia, iar de aici este încărcată pe vase comerciale care au destinaţii precum Olanda sau Marea Britanie. Pentru anul 2007, în ceea ce priveşte cocaina, România se înscrie în tendinţa generală regională, de scădere a traficului şi a consumului acestui narcotic", se arată în raport.

În ce priveşte piaţa cannabisului, UNODC estimează că aceasta este cea mai mare piaţă a drogurilor ilicite în ce priveşte răspândirea cultivării, volumul de producţie şi consumatorii.

"În anul 2007, confiscarea cantităţilor de canabis la nivel mondial a crescut cu 29 la sută (adică 1,296 tone), reprezentând cea mai mare cantitate din anul 1985 şi până în prezent, cu excepţia anilor 2003 şi 2004. România se înscrie în trendul general al Europei de Sud Est , înregistrând o scădere a traficului şi a consumului de cannabis", se mai arată în raport.

De asemenea, producţia de amfetamine este strâns legată de criminalitatea transfrontalieră şi producătorii încearcă să se adapteze la piaţă evitând rigorile legii. Aceste droguri sintetice sunt fabricate în Asia, dar laboratoare şi reţele de traficanţi există şi în Europa, în ţări precum Republica Cehă, Polonia sau Portugalia, iar Franţa şi Olanda sunt cunoscute pentru producţia de ecstasy.

Raportul mondial privind drogurile 2009 nu include România în randul statelor cu un nivel ridicat al consumului sau traficului de aceste substante.

Mai mult, din cantitatea mondială de ecstasy confiscată, în România se înregistrează o cifră mai mică de 0,3 la sută, însă în ce priveşte consumul, UNODC indică faptul că nu s-a înregistrat o creştere alarmantă, înregistrandu-se mai degrabă o scădere sau stabilizare.

În privinţa abuzului primar de narcotice, raportul indică faptul că, în România, 93 la sută din totalul persoanelor dependente erau tratate pentru consumul de opiacee, în timp ce doar 6,3 la sută erau tratate pentru consumul de canabis şi 0,06 la sută pentru cocaină. În total, în anul 2007 au fost raportate 356.188 de persoane tratate.

Raportul mondial privind drogurile 2009 arată că, în România, consumul de narcotice este scăzut în rândul tinerilor, în comparaţie cu alte state de pe continent, în special din Europa de Vest.

Raportul mondial privind drogurile 2009 conţine şi o serie de recomandări pentru îmbunătăţirea controlului drogurilor, care se referă la stoparea tragediei de tip "oraşe scăpate de sub control", la faptul că consumul de droguri ar trebui tratat ca o afecţiune, sau la faptul că acordurile internaţionale referitoare la criminalitatea organizată nu sunt utilizate.