România va avea, până la 31 ianuarie, registru cu persoanele care au comis infracţiuni sexuale

Registrul naţional automatizat a fost organizat în scopul prevenirii şi combaterii faptelor de natură sexuală, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, prevăzute şi pedepsite de legea penală, conform sursei citate.

Acest registru vizează autorii infracţiunilor de trafic de persoane, trafic de minori, proxenetism, exploatare a cerşetoriei, folosire a unui minor în scop de cerşetorie, folosire a serviciilor unei persoane exploatate, folosire a prostituţiei infantile, viol, agresiune sexuală, act sexual cu un minor, corupere sexuală a minorilor, racolare a minorilor, hărţuire sexuală, folosire abuzivă a funcţiei în scop sexual, pornografie infantilă, ultraj contra bunelor moravuri şi incest vor fi consemnaţi în acest Registru.

„Registrul central va funcţiona în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, în care se va ţine evidenţa următoarelor persoane: persoanele fizice condamnate ori împotriva cărora s-au luat alte măsuri cu caracter penal, precum şi a celor faţă de care au fost dispuse măsuri procesual-penale în legătură cu infracţiunile de mai sus; persoanele de cetăţenie română despre care s-au primit comunicări de luare în evidenţă din partea autorităţilor din state membre UE, dar şi a autorităţilor competente din statele terţe, cu privire la săvârşirea unei infracţiuni sexuale; persoanele născute în străinătate despre care exista informaţii că ar fi săvărşit astfel de infracţiuni”, arată IGPR.

Nu vor fi trecute în Registru persoanele care erau minore la data comiterii faptei, cu excepţia cazurilor în care instanţa de judecată dispune acest lucru în mod expres.

La nivel central, Direcţia Cazier Judiciar, Statistică şi Evidenţe Operative va gestiona activităţile specifice Registrului.

Autorităţile române vor putea solicita informaţii şi date, potrivit acestei legi, autorităţilor competente din statele membre sau statele terţe, prin Direcţia Cazier Judiciar, Statistică şi Evidenţe Operative (dacă solicitările vizează cazierul judiciar), dar şi prin canalele de cooperare poliţienească internaţională sau de cooperare judiciară în materie penală.

„Până în prezent (ianuarie 2020), peste 45.000 de persoane înscrise în evidenţele cazierului judiciar fac şi obiectul Registrului, acestea săvârşind infracţiuni prevăzute de Legea nr. 118/2019. Până la operaţionalizarea Registrului, Poliţia Română, prin structurile de cazier judiciar eliberează, la cererea persoanelor fizice interesate sau a entităţilor prevăzute în lege, adeverinţe din care să rezulte dacă persoana verificată a săvârşit vreuna dintre infracţiunile ce fac obiectul Registrului. În perioada iulie – decembrie 2019, la nivelul structurilor de cazier judiciar au fost eliberate peste 180.000 de adeverinţe prevăzute de Legea nr. 118/2019, dintre care, în proporţie de sub un procent, au fost eliberate persoanelor care pot face obiectul Registrului”, menţionează IGPR.

Informaţii privind persoanele înscrise în evidenţele cazierului judiciar sau ale Registrului pot fi comunicate doar personal sau prin împuternicit persoanelor fizice solicitante sau instituţiilor abilitate potrivit Legii nr. 290/2004, respectiv Legii nr. 118/2019.

La momentul solicitării documentelor prevăzute de cele două legi, persoanele fizice îşi dau acordul pentru prelucrarea datelor personale doar în scopul eliberării acelor documente şi pentru întocmirea unor situaţii statistice anonimizate.

„Persoanele înscrise în Registru au obligaţia de a se prezenta periodic, dar nu mai târziu de o dată la 3 luni, la organele de poliţie pentru a comunica informaţii despre: profesia sau activitatea pe care o desfăşoară; mijloacele de existenţă; persoanele minore, în vârstă, cu dizabilităţi sau vulnerabile cu care locuiesc sau cu care au intrat în contact, în mod direct şi sistematic; locurile frecventate, în special unităţile de învăţământ, taberele sau spitalele de copii; adresa unde locuiesc; modalitatea de comunicare cu poliţiştii specializaţi”, conform sursei menţionate.

De asemenea, persoanele în cauză au obligaţia de a anunţa, în prealabil, poliţiei, orice deplasare din localitatea de domiciliu, mai lungă de 15 zile (inclusiv localitatea de destinaţie, scopul şi perioada deplasării, dar şi mijlocul de transport folosit).

Totodată, acestea trebuie să se prezinte, în termen de maximum trei zile, la unitatea de poliţie unde îşi vor stabili locuinţa, pentru a fi luaţi în evidenţă.

„Poliţiştii vor desfăşura periodic, dar nu mai târziu de o dată la 3 luni, în condiţii de confidenţialitate, verificări ale persoanelor înscrise în Registru, pentru a obţine informaţii despre comportamentul celor vizaţi, modul de obţinere a mijloacelor de existenţă, dar şi pentru actualizarea bazelor de date ale Poliţiei Române”, arată IGPR.

Conform sursei menţionate, Institutul Naţional de Criminalistică, ca administrator al Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, a iniţiat procedura de trimitere către structurile responsabile a kiturilor de recoltare a probelor biologice în vederea desfăşurării activităţii de recoltare a probelor biologice de referinţă de la persoanele condamnate, aflate în prezent în unităţile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi care fac obiectul Legii 118/2019 privind Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor. După procesarea probelor biologice de referinţă recoltate de la persoane, pe fluxul de lucru specific de laborator, acestea vor fi introduse în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare.

Înregistrarea se va face automat, prin preluarea în acest sistem de evidenţă a informaţiilor introduse în evidenţele cazierului judiciar privind persoanele care săvârşesc astfel de infracţiuni. De asemenea, această înregistrare e va face şi nominal, prin înscrierea datelor cu caracter personal şi a datelor judiciare ale persoanelor vizate (se realizează de către Direcţia Cazier Judiciar, Statistică şi Evidenţe Operative, în urma informaţiilor oficiale primite de la autorităţile străine competente).

„Persoanele înscrise în Registru pot fi scoase din evidenţă atunci când: faptele pe care le-au săvârşit nu mai sunt prevăzute de lege ca infracţiuni; s-a dispus renunţarea la urmărirea penală sau clasarea faţă de ele ori s-a pronunţat o hotărâre definitivă de achitare sau de încetare a procesului penal; au trecut 10 ani de la data când s-a pronunţat o hotărâre definitivă de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei şi nu s-a dispus amânarea sau revocarea acesteia; au trecut 20 de ani de la data introducerii în Registru, dacă pedeapsa aplicată este de cel mult 5 ani; la împlinirea vârstei de 85 de ani, dacă pedeapsa aplicată este mai mare de 5 ani; au decedat”, susţine Poliţia Română.

Scoaterea din evidenţa cazierului judiciar a persoanelor fizice nu produce efecte asupra datelor din Registru. Graţierea, prescripţia executării pedepsei, amnistia sau reabilitarea persoanelor înscrise în Registru nu conduc la scoaterea acestora din evidenţa sistemului.

„Certificatul de integritate comportamentală reprezintă documentul eliberat persoanelor fizice şi atestă lipsa înscrierilor în Registru sau, după caz, datele şi informaţiile înscrise în sistem, cu privire la acestea. Certificatul de integritate comportamentală este valabil 6 luni de la data eliberării şi se poate obţine în aceleaşi condiţii precum cazierul judiciar. În acest document se notează toate datele existente în Registru cu privire la persoana în cauză, conform prevederilor legale în vigoare referitoare la protecţia datelor cu caracter personal”, conform IGPR.

Registrul este organizat de Ministerul Afacerilor Interne şi este ţinut de unităţile specializate ale Poliţiei Române, care asigură şi coordonarea activităţilor în acest domeniu, fiind constituit ca o evidenţă distinctă faţă de cea a cazierului judiciar. Acesta poate fi interconectat şi cu alte baze de date ale Poliţiei Române.

Legea nr. 118 din 20 iunie 2019 privind Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, precum şi pentru completarea Legii nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 522 din 26 iunie 2019.

Foto: Profimedia Images