Poluarea provine de la centralele pentru energie electrică care îşi depăşesc limitele legale de poluare sau limitele legale ale orelor de funcţionare, în Serbia, Kosovo, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia de Nord şi Muntenegru, potrivit raportului.
Producerea de energie electrică în aceste cinci ţări este de aproximativ 300 de ori mai poluantă în SO2 decât în UE. SO2 sau dioxidul de sulf este un poluant important al aerului care are un impact semnificativ asupra sănătăţii umane.
Autorii susţin că şi UE poartă „o parte din responsabilitatea” acestor decese, deoarece importă energie electrică din această regiune. Cei mai mari importatori din UE de energie electrică foarte poluantă sunt Croaţia, Grecia, Ungaria şi România.
Ţările din Balcanii de Vest au exportat 10,2 TWh de energie electrică în Croaţia, 7,3 TWh în Grecia, 2,4 TWh în Ungaria şi 1,7 către România.
Poluarea cauzată de aceste centrale pe cărbuni din ţările din Balcanii de Vest a ucis cel 360 de persoane în România în 2020. România se face la rândul ei „vinovată moral” de alte aproape 100 de decese, doar în 2020, ce sunt cauzate de importurile de energie electrică foarte poluantă, conform estimărilor făcute de autorii studiului.
În raportul Comply or Close, cercetătorii au folosit metodologia bazată pe studii ştiinţifice pentru a calcula creşterea riscului de deces atunci când poluarea aerului a crescut cu o anumită cantitate. Raportul a constatat că aproape 19.000 de decese au avut loc în perioada 2018-2020 din cauza centralelor electrice pe cărbune din Balcanii de Vest. Mai mult de jumătate dintre acestea, 10.800, au fost în ţările UE.
Poluare are şi costuri semnficative. Autorii studiului au făcut un top al ţărilor care pierd cei mai mulţi bani ca urmare a efectelor poluării asupra sănătăţii. Ţara noastră se află în parte de sus a clasamentului.
Ţările UE care se învecinează cu Balcanii de Vest, cum ar fi Italia, Grecia, Croaţia, Ungaria şi România suportă cea mai mare povară a costurilor pentru sănătate. Cele cinci ţări având costuri de peste un miliard de euro fiecare.
„Pentru centralele electrice care nu pot fi închise imediat, guvernele trebuie să-şi limiteze orele de funcţionare până la îndeplinirea standardelor de emisii, pentru a salva vieţi. În paralel, investiţiile în măsuri de eficientizare energetică şi în energie regenerabilă ar trebui intensificate de urgenţă”, spune Davor Pehchevski, coordonator la CEE Bankwatch Network
Totodată, spun autorii studiului, ar trebui luate măsuri pentru o „tranziţie justă” a personalului care lucrează în extragerea şi arderea cărbunelui.
Studiul complet este disponibil aici