Românii asociază instituţiile locale cu birocraţia şi corupţia

Studiul a fost realizat în colaborate cu Asociaţia Asistenţă şi Programe pentru Dezvoltare Durabilă - Agenda 21 şi reprezintă una dintre componentele proiectului "Carta cetăţenilor", proiect PHARE 2006 - Creşterea rolului societăţii civile în procesul de integrare a României, finanţat de Uniunea Europeană.

Evaluarea a avut la bază o anchetă sociologică - completarea unui chestionar în prezenţa unui operator de interviu şi observaţia participativă - aplicată pe 15 instituţii şi autorităţi publice din judeţele Cluj, Mehedinţi, Tulcea, Vaslui şi din municipiul Bucureşti, in perioada martie - aprilie 2009, pe un eşantion de peste o mie de persoane.

Potrivit raportului, peste 60 la sută din români asociază instituţiile locale cu birocraţia, 49 la sută cred că se poate vorbi de corupţie, iar între 40 şi 55 la sută consideră că funcţionarii publici nu respectă un cod de conduită în relaţia cu cetăţenii. Respondenţii s-a mai declarat nemulţumiţi de modul în care se iau deciziile, lipsa de transparenţă şi modalităţile de consultare, numai 50 la sută din cei intervievaţi declarându-se mulţumiţi de interacţiunea cu autorităţile locale.

Cei mai toleranţi faţă de funcţionarii publici, au sub 44 de ani

Cei mai toleranţi cetăţeni faţă de funcţionarii publici sunt cei sub 44 de ani, după care există o redresare a percepţiei, potrivit raportului. Totodată, autorii raportului observă că percepţiile asupra calităţii serviciilor oferite de instituţiile şi autorităţile publice locale sunt mai formate şi mai stabile decât aşteptările, probabil din cauza numeroaselor sondaje de opinie realizate pe astfel de teme, ce fac respondenţii să ofere răspunsuri standard.

Legat de specificul pe judeţe, cetăţenii din Cluj şi Tulcea, unde diversitatea culturală este evidentă şi marcantă, interacţionează mai bine cu instituţiile publice locale şi nu au alte aşteptări de la acestea. Totodată, distanţele mari pe care trebuie să le parcurgă un cetăţean din judeţul Tulcea pentru a ajunge la instituţiile şi autorităţile publice locale a făcut ca acestea din urmă să-şi adapteze, printre altele, programul de lucru cu publicul.

Autorii raportului observă că peste 50 la sută din respondenţi au fost veseli, binedispuşi în timpul interviului cu monitorii, peste 80 la sută au răspuns sincer la întrebări, însă mai mult de jumătate s-au declarat resemnaţi, fără o atitudine faţă de viitor.

Dintre persoanele intervievate, peste 60 la sută au declarat că au avut de-a face o singură dată, sau de puţine ori, cu instituţiil publice locale, dar percepţia lor asupra acestora rămâne negativă.

Printre concluziile raportului se numără faptul că cetăţenii români sunt interesaţi mai degrabă de rezolvarea problemelor şi de calitatea serviciului în sine, decât de felul în care instituţia comunică nivelul de eficienţă şi de managementul acesteia în furnizarea serviciilor. O posibilă soluţie propusă de ANFP este introducerea satisfacţiei cetăţeanului ca măsură a performanţei administraţiei, pentru a stimula reforma în sectorul public.