Românii au fost mai sănătoşi în timpul pandemiei? Ce s-a întâmplat cu vânzarea de medicamente în România

Pandemia de COVID-19 a afectat piaţa medicamentelor, românii cumpărând mai puţine cutii de la lună la lună, arată datele companiei de cercetare de piaţă Cegedim, oferite de Dargoş Damian, şeful Terapia Cluj.

Doar în iunie, prima lună completă de la ri­dicarea restricţiilor de călătorie, volumul me­dicamentelor care au ajuns la pacienţii ro­mâni a scăzut cu 16,6% faţă de iunie 2019, fiind eliberate 16,5 mil. de cutii de me­dicamente.

„La nivel de iunie 2020, asistăm la o prăbuşire a vânzărilor faţă de iunie 2019 în unităţi (cutii) cu -16,6%, pe primele şase luni cu -6,26% (faţă de primele şase luni din 2019 – n.r.), şi la nivelul unui an iulie-iunie cu -5%. O să ieşim mult mai bolnavi din pandemie faţă de cum am intrat“, a transmis pentru ZF Dragoş Damian.

El conduce operaţiunile Terapia Cluj, cel mai mare producător de medicamente din ţară, cu afaceri de 736 mil. lei anul trecut şi a atras atenţia asupra impor­tan­ţei susţinerii pro­duc­ţiei locale de medicamente, o industrie cheie în criza sanitară actuală.

Motivele pentru scăderea semni­ficativă în iunie 2020 faţă de aceeaşi lună din anul trecut vin din faptul că oamenii nu mai ajung la farmacii şi în spitale în contextul actual, în care răspândirea noului vi­rus este comunitară.

De altfel, asociaţiile de pacienţi atrag atenţia asupra riscului la care sunt supuşi pacienţii cu alte afec­ţi­uni, care nu gă­sesc tra­ta­men­te sau sunt nevoiţi să aştepte pentru a fi trataţi.

„O scădere cu aproape 20% în consumul de unităţi este catas­trofală. Puterea de cum­pă­rare nu este neapărat rele­vantă pentru medicamentele com­pen­sate, în marea lor ma­joritate“, a mai explicat Damian.

Recent, proprietarul farma­ciilor Băjan din Vâlcea a spus pentru ZF că a observat că pacienţii nu mai cumpără medicamente de prevenţie eliberate fără prescripţie medicală, cum sunt de exemplu supli­mentele alimentare, limitându-se la reţeta eli­berată de medic sau la tratamentul punctual pentru o afecţiune.

În ceea ce priveşte valoarea me­dicamentelor, vânzările de unităţi au cumulat 1,2 miliarde de lei în iunie 2020, în scădere cu 13% faţă de iunie 2019. Totuşi, raportat la semestru şi la ultimele 12 luni, scăderile sunt mai puţin vizibile.

„La nivel de valoare, deşi se înre­gistrează scăderi la nivel de luna iunie, situaţia e mai echilibrată la nivel de semestru şi an, pentru că sunt înlocuite medicamente ieftine cu cele scumpe“, a mai explicat Dragoş Damian.

Pandemia de COVID-19 a pus sub presiune chiar şi industria producătoare de medicamente, una dintre puţinele care au funcţionat în perioada restricţiilor de călătorie. Astfel, în primele săp­tămâni de la izbucnirea pandemiei în Europa, producătorii europeni au găsit cu greu materie primă pentru a-şi fabrica produsele necesare luptei cu noul virus, fiind dependenţi de importurile din ţări precum India sau China. În plus, şi costurile materiei prime au crescut în raport cu cererea.

Ulterior, starea de urgenţă impusă în mai multe ţări, printre care şi România, a ţinut oamenii în casă, ceea ce a dus la scăderi pe tot lanţul farma, de la producători la distribuitori şi farmacii.

În piaţă sunt circa 120 de firme care au ca domeniu de activitate fabricarea produselor farmaceutice (CAEN 2120). Aceste companii generează afaceri totale de peste 2,5 miliarde de lei, potrivit datelor Registrului Comerţului. Piaţa de medicamente a ajuns în 2019 la 17,8 miliarde de lei, potrivit Cegedim, în creştere cu 10%.